Grupurile mixte formate din polițiști, polițiști de frontieră, carabinieri și pompieri au mers pe la gospodăriile oamenilor, s-au întâlnit cu primari din localitățile rurale, au fost și în instituții de învățământ, transmite Știri.md.

Ofițerii MAI au distribuit cetățenilor materiale informative privind regulile de siguranță în diferite situații de risc, de prevenire a furturilor din locuințe, de trecere a frontierei în perioada pandemică, precum și măsurile de protecție împotriva COVID-19.

De asemenea, angajații MAI au avut întâlniri cu primarii din localitățile rurale, precum și cele amplasate în zona de frontieră. În cadrul discuțiilor polițiștii de frontieră au venit cu inițiativa de a stabili un mecanism de conlucrare, pentru crearea unui climat de securitate în zona de frontieră pentru cetățenii. 

Totodată, carabinierii și polițiștii au pus în discuții aspectele pe linia siguranță și ordine publică, întru scăderea consumului de alcool și prevenirea infracțiunilor săvârșite de către adolescenții și tinerii din mediul rural.

În cadrul discuțiilor cu elevii, grupurile mixte au discutat despre respectarea regulilor de circulație și cele antiincendiare, dar și comportamentul corect în caz de alte situații de urgență.

Pe timp de noapte, strada devine cel mai nesigur mediu. Sunt datele sondajului sociologic „Victimizarea și gestionarea fenomenului infracționalității în Republica Moldova”, realizat cu sprijinul fundației Soros Moldova, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Prin comparație cu anul 2010, când a fost dat publicității un sondaj similar, în prezent se atestă o îmbunătățire a percepției cetățenilor față de gradul de securitate din Republicii Moldova.

Totuși, cea mai mare parte dintre respondenți nu se simte în siguranță și consideră că autoritățile statului au o capacitate redusă de a asigura protecție.

„În 2010, 30% dintre respondenți spuneau că nu se simt în siguranță la piață. În 2021, percepția a scăzut la 29%, acesta fiind mediul în care persoanele se simt în cea mai mică siguranță.

Următorul mediu puțin sigur este transportul public, 19% dintre respondenți au spus că nu se simt în siguranță în transportul public.

15% dintre respondenți se simt nesiguri în parcuri, în stradă, chiar și în timpul zilei. Cu privire la percepția siguranței de timp de noapte, cel mai nesigur mediu rămâne strada, 38% dintre respondenți au spus că noaptea nu se simt în siguranță în stradă”, a precizat Jean Redpath, expertă internațională, autoarea raportului de analiză a datelor statistice.

Studiul mai arată că, în ultimii 10 ani, se atestă o crește a gradului de încredere a populației în instituția Poliției.

22% dintre respondenți consideră că activitatea Poliției și serviciile prestate de oamenii legii s-au îmbunătățit.

„53% dintre respondenți consideră că statul Republica Moldova nu le asigură securitatea. Totuși este o îmbunătățire semnificativă față de datele sondajului din 2010, care arătau că 65% dintre respondenți consideră că statul nu le asigură securitatea”.

„Raioanele care sunt mai aproape de frontiera de stat cu România sau Ucraina se simt mai protejați și asta poate avea legătură cu activitatea Poliției de Frontieră”, a mai spus Jean Redpath.

Sondajul a fost realizat cu sprijinul Soros Moldova, pe un eșantion de 4.553 de persoane și are o marjă de eroare de 1,5%. 

Fundația Soros promovează valorile societății deschise, sprijină democrația și susține ideile inovative.

Discuția reprezintă un efort diplomatic cu mize mari pe ambele părți, care privește detensionarea a ceea ce se întâmplă la granița cu Ucraina, unde zeci de mii de soldați ruși au fost mobilizați, stârnind temeri în ceea ce privește o eventuală invazie, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Înaintea acestui summit, Vladimir Putin a avertizat că există linii roșii în privința Ucrainei, care nu pot fi depășite, în vreme ce Joe Biden a transmis că nu acceptă linii roșii din partea nimănui.

Potrivit New York Times, președintele Biden va „reafirma sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

De asemenea, întâlnirea virtuală reprezintă un test crucial pentru Joe Biden, deoarece încearcă să protejeze un aliat democratic a cărui securitate oficialii americani au promis să o apere. De asemenea, se dorește prevenirea unei crize majore de securitate europeană.

Cu toate acestea, opțiunile domnului liderului de la Casa Albă sunt limitate. Joe Biden nu dorește să trimită trupe americane în luptă în numele Ucrainei. 

În schimb, sursele de la Washington susțin că Joe Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin cu privire la potențialele consecințe economice grave ale unei invazii. 

Nu au fost oferite mai multe detalii, dar analiștii spun că o invazie a Federației Ruse în Ucraina ar putea declanșa o mișcare a SUA privind separarea Rusiei de sistemul financiar internațional, o măsură drastică rezervată cazurilor extreme.

De asemenea, Vladimir Putin s-a plâns că Ucraina reprezintă o amenințare la adresa Rusiei prin relația cu Statele Unite și cu puterile europene.

În acest moment, starea actuală a relațiilor dintre SUA și Rusia este „lamentabilă”, după cum a evidențiat luni, cu câteva ore înaintea discuțiilor dintre liderii de la Washington și Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre reforma justiției și combaterea corupției în instituțiile statului, asigurarea securității energetice, combaterea știrilor false, lupta cu COVID-19 și dezvoltarea sectorului agricol, transmite Știri.md.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și-a exprimat determinarea de a iniția și de a implementa reformele necesare pentru a asigura un climat prielnic investitorilor străini, a moderniza infrastructura drumurilor, a dezvolta turismul rural și de a promova produselor autohtone.

"Republica Moldova, ca și alte țări, trece prin mai multe provocări, însă actuala guvernare, cu ajutorul partenerilor externi, depune tot efortul pentru a atenua efectele crizei energetice și a celei pandemice asupra cetățenilor", a menționat speakerul.

La final, oficialii au făcut un schimb de păreri cu privire la situația de securitate regională, cooperarea dintre Republica Moldova și Republica Croația în plan regional, dar și în cadrul organizațiilor internaționale.

Scopul acțiunii este prevenirea corupției atât în rândul polițiștilor, cât și al cetățenilor pentru conştientizarea cauzelor și consecinţelor implicării în fapte de corupţie, transmite Știri.md.

Într-un comunicat remis presei, IGP menționează că prin această Campanie își propune să informeze oamenii, inclusiv conducătorii auto, despre procedurile și mecanismele existente de prevenire și raportare a cazurilor de corupție. 

Totodată, mesajele de integritate vor fi promovate prin desfășurarea atelierelor de lucru cu tematica „Metode de prevenire a corupției în viziunea angajaților Poliției”, unde vor participa polițiștii.

Statisticele ne arată că angajații Poliției manifestă o atitudine deschisă față de declararea sau denunțarea actelor de corupție. 

Pe parcursul a 11 luni ale anului 2021, au fost înregistrate 49 de denunțuri ale tentativelor de corupere din partea polițiștilor, fiind intentate 31 de cauze penale în privința cetățenilor.

Deși societatea recunoaște că, corupția este o problemă majoră, disponibilitatea cetățenilor de a coopera cu organele anticorupție și de a fi implicați în prevenirea acestui flagel este redusă.

"Readucem în atenție faptul că, efectele corupției ne afectează pe toți deopotrivă, astfel, luarea de mită nu poate exista fără darea de mită și că ambele constituie infracțiuni. Ea generează încălcări ale drepturilor omului, erodează calitatea vieții și permite amenințări atât la siguranța cetățeanului, cât și a polițistului. De aceea, atitudinea ambelor părți este foarte importantă.

Inspectoratul General al Poliției îşi reafirmă intoleranţa asupra faptelor de corupţie în rândul personalului și încurajează toți cetăţenii să ia atitudine împotriva faptelor de corupţie şi să ne sesizeze la numărul 068 999 902. NU corupe și NU te lăsa corupt! Fii integru! Corupția nu este o soluție", menționează IGP.

Potrivit Primăriei, valoarea totală a ajutoarelor acordate constituie circa 1,6 milioane de lei, transmite Știri.md.

O decizie în acest sens a fost adoptată de Comisia municipală pentru stabilirea și acordarea ajutorului material familiilor defavorizate din municipiul Chișinău.

Astfel, 845 de persoane cu deficiențe de auz, membrii Asociației Surzilor din Republica Moldova, Filiala Teritorială Chișinău, vor beneficia de ajutor material în mărime de 500 lei, iar 10 membri activi ai acestei organizații, vor primi câte 2.000 de lei.

De asemenea, 820 de persoane cu deficiențe de vedere, membri ai Asociației Obștești „Asociația Nevăzătorilor din Moldova", Organizația Teritorială Chișinău, vor beneficia de ajutor material în mărime de 500 lei, iar 10 membri activi ai acestei organizații, vor beneficia de câte 2.000 de lei.

Totodată, 500 de persoane cu dizabilități (severe, accentuate, medii), conform listelor prezentate de Direcțiile teritoriale de asistență socială din municipiul Chișinău, vor beneficia de ajutor material în mărime de 500 de lei. În liste sunt incluse persoanele cu dizabilități ce dețin cel mai mic cuantum al pensiei până la atingerea numărului de 500 persoane și care nu au beneficiat de nici un fel de ajutor material pe parcursul anului 2021.

Printre beneficiarii de ajutor material unic cu prilejul Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități sunt și: 

- 50 de persoane, membri activi ai Asociației Obștești Societatea Invalizilor din municipiul Chișinău, vor beneficia a câte 2.000 de lei; 

- 50 persoane cu dizabilități, membri activi ai A. O. Societatea Invalizilor din municipiul Chișinău, vor beneficia a câte 2.000 lei; 

- 30 persoane cu dizabilități, membri ai Asociației persoanelor cu dizabilități „Invasport", vor beneficia de ajutor material în mărime de 500 lei, iar 2 membri activi ai acesteia, vor beneficia de câte 2.000 de lei.

De asemenea, 642 de familii care cresc și educă copii cu necesități speciale, vor fi susținuți prin acordarea ajutorului material în mărime de 500 lei/fiecare copil, conform listelor prezentate de instituțiile de învățământ:

- Școala specială nr. 12 pentru copii hipoacuzici și surditate tardivă - 73 persoane;

- Instituția de educație timpurie nr. 74 - 13 persoane;

- Liceul teoretic cu profil tehnologic pentru copii cu vedere slabă - 75 persoane;

- Școala auxiliară nr. 7 - 79 persoane;

- Școala auxiliară internat nr. 5 - 53 persoane;

- CEÎS „Orfeu" - 145 persoane;

- Școala auxiliară nr. 6 - 115;

- Instituția de educație timpurie nr. 135 - 54 persoane;

- Instituția de educație timpurie nr. 167 - 36 persoane.

Totodată, potrivit Primăriei Chișinău, în luna decembrie, Direcția generală și direcțiile teritoriale de asistență socială, cu suportul Fundației "Regina Pacis", a misiunilor religioase vor fi distribuite circa 300 de colete cu produse alimentare și 25 de colete cu scutece. Iar în colaborare cu un voluntar, vor fi prestate servicii de frizerie la domiciliu.

Șefa Cabinetului de miniștri a menționat sprijinul constant al Parlamentului European în realizarea agendei de transformare a țării și promovarea parcursului european al Republicii Moldova și a subliniat importanța componentei parlamentare a relațiilor dintre UE și țara noastră, transmite Știri.md.

Potrivit unui comunicat remis presei, în mod special, Natalia Gavrilița a mulțumit pentru asistența acordată în contextul crizei energetice, accentuând că suportul UE, inclusiv sprijinul financiar, rămâne esențial pentru modernizarea Republicii Moldova. 

Totodată, prim-ministrul a reiterat angajamentul Guvernului cu privire la reforma justiției și combaterea corupției, precum și cel referitor la îmbunătățirea climatului investițional, inclusiv prin reducerea birocrației și poverii administrative.

În cursul întrevederii, șeful delegației, Siegfried Mureșan, a reconfirmat disponibilitatea Parlamentului European de a susține țara noastră în procesul de implementare a reformelor și de integrare europeană.

În cadrul unei emisiuni, președintele socialiștilor a spus că partidul de la guvernare repetă, astăzi, greșelile PLDM, din 2010, transmite Știri.md.

“Eu de parcă trăiesc un deja vu. Am mai văzut situații similare în 2010-2013, când ne-am aflat în opoziție. Și atunci Occidentul îl susținea pe Filat și alții. Dar la PLDM luna de miere a durat vreo trei ani, iar PAS în 3 luni s-a prăbușit”, a declarat Dodon.

Totodată, liderul PSRM este convins că în primăvară socialiștii vor depăși PAS la capitolul încrederea cetățenilor.

„Vom ajunge în situația când PSRM se va bucura de susținerea electoratului, iar PAS se va afla la putere, adică ei nu vor avea legitimitate. În astfel de situații se întâmplă lucruri urâte pentru guvernare”, a declarat Dodon.

Potrivit unui comunicat remis presei, acțiunea are ca scop strângerea de donații pentru 500 de copii aflați în centrele de plasament și 200 de persoane în etate, transmite Știri.md.

Campania de Crăciun „Cu drag din inimile USM-iste” se va desfășura în perioada 1 decembrie 2021 – 14 ianuarie 2022. 

"Doritorii de a se alătura campaniei noastre pot dărui jucării, rechizite, cărți, fructe, dulciuri, alimente ambalate, haine și/sau încălțăminte, produse igienico-sanitare. 

Articolele vestimentare și/sau încălțăminte nu trebuie să fie neapărat noi, însă trebuie să fie într-o stare bună, să se preteze pentru un cadou de sărbători.

Cadourile pot fi aduse între orele 10:00 – 16:00 la Biserica „Întâmpinarea Domnului”. 

Pentru informații suplimentare îl puteți contacta pe Părintele Octavian MOȘIN la nr. de tel. 079481586 sau scrie un e-mail la următoarea adresă electronică: mosin.octavian@gmail.com .

Suntem siguri că împreună cu generozitatea care caracterizează în permanență inimile USM-iste putem aduce feeria sărbătorilor de iarnă în sufletele semenilor noștri", se arată în mesaj.

Acțiunea are drept scop prevenirea și combaterea violenței în bază de gen prin creșterea gradului de conștientizare a violenței drept încălcare a drepturilor omului, transmite Știri.md.

În acest context, Biroul Migrație și Azil vine cu un set de informații utile pentru străinii aflați în Republica Moldova:

- Străinului, titular al unui drept de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei, i se poate acorda sau prelungi dreptul de ședere provizorie dacă este victimă a violenței în familie.

- Pentru a obține dreptul de ședere străinul trebuie să confirme statutul de victimă a violenței în familie. 

- Biroul Migrație și Azil încurajează străinii care sunt supuși violenței din partea membrilor de familie să se adreseze organelor de drept și să nu se lase șantajați că vor rămâne fără permis de ședere.

În prezent, dreptul de ședere pentru reîntregirea familiei pe teritoriul Republicii Moldova îl au 6.327 de străini.

Menționăm că raportarea cazurilor de violență în familie se poate face la numărul unic 112 sau la Telefonul de Încredere pentru Femei 0 8008 8008.

Campania internațională „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” are loc anual, în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie, pentru a sensibiliza populația cu privire la violența față de femei.

În cadrul întrevederii s-a discutat mai mult despre situația internă din Republica Moldova, transmite Știri.md.

Președintele Parlamentului i-a asigurat că reforma justiției este una din preocupările de bază ale noii guvernări.  

”Noi am pornit deja să facem ordine în instituțiile statului pentru ca ele să lucreze pentru cetățeni, nu pentru grupuri de interese. Vom munci pentru a crea un mediu de afaceri prietenos cu businessul pentru toată lumea, fiindcă doar așa vom crește economia și vom crea locuri de muncă bine plătite”, a subliniat Igor Grosu.

În perioada 28-29 noiembrie, președintele Parlamentului a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, în cadrul căreia a avut mai multe întrevederi cu înalți oficiali ai Parlamentului European.

Șeful Legislativului, Igor Grosu, și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au semnat, în premieră, un Memorandum de înțelegere între Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul European. 

Documentul va servi ca bază pentru o cooperare calitativ nouă și vine să susțină agenda trasată la Chișinău – de consolidare a cursului de integrare europeană și apropiere de Uniunea Europeană.