Bullying-ul și hărțuirea sexuală, interzise prin Codul Muncii și Codul Educației

Violența, agresiunea și hărțuirea sexuală va fi interzisă și prin Codul Educației. 

Mai nou, în documentul care reglementează învățământul moldovenesc va apărea și noțiunea de bullying (violența psihologică repetată), transmite Știri.md cu referire la Agora.md. 

Proiectul care este pus dezbaterilor publice propune completarea legislației cu prevederi în domeniul prevenirii și soluționării cazurilor de hărțuire sexuală la locul de muncă nu doar în Codul Contravențional sau cel al Muncii, ci și în Legea Sindicatelor, Legea privind Inspectoratul de Stat al Muncii, Legea cu privire la avocatură și altele.

În plus, prin Codul Contravențional, vor fi supuși amenzilor cei care vor încălca noile prevederi. 

Persoanele fizice vor fi amendate de la 3.000 de lei, iar persoanele juridice - până la 13.500 de lei.

Prin Codul Muncii va fi interzisă nu doar munca forțată și discriminarea, ci și hărțuirea sexuală la muncă. 

Angajatorii vor fi obligați să gândească un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea sexuală la locul de muncă. 

În plus, aceștia ar urma să organizeze sondaje anuale în rândul personalului, pentru a identifica cât de des au loc episoade de hărțuire sexuală, iar ulterior vor fi obligați să facă public raportul constatărilor pentru a combate fenomenul.

Bullyingul va fi interzis prin lege

Pe lângă prevederile incluse în Codul Muncii, și Codul Educației va primi un capitol nou: Interzicerea violenței și a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ.

În noul compartiment, pe lângă hărțuirea sexuală, va fi inclusă și violența psihologică – bullying. Aceasta va fi detaliat definită, iar statul va obliga instituțiile de învățământ să elaboreze proceduri de investigare a cazurilor de violență psihologică și sexuală.

În cursurile profesionale ale dascălilor se vor introduce sesiuni de informare și metode de combatere ale acestor fenomene.

Într-un final, prin Codul Educației, instituțiile de învățământ vor fi obligate să aibă consilii de etică care ar urma să redreseze cazurile de hărțuire sexuală sau psihologică și să remită cazul, după necesitate, organelor de anchetă.

Cazul USMF

Pe 8 august 2018, AGORA a scris despre cazul a două asistente universitare care și-au acuzat șeful de la catedră de hărțuire sexuală, iar alți angajați s-au plâns de abuz. Profesorul pe nume Viorel Prisacari a negat toate acuzațiile.

Ulterior, după ce cazul de la USMF a fost făcut public, Viorel Prisacari i-a atacat în instanță pe asistenți, cerând despăgubiri morale de un milion de lei. Comisia de Etică a USMF a condamnat orice fel de hărțuire, însă nimeni nu a fost mustrat sau sancționat, cazul fiind lăsat pe seama instanței de judecată.

La 14 martie 2019, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constatat că Prisacari și-a hărțuit subalterna.

Asta s-a decis în urma unei ședințe unde au fost audiați mai mulți martori. În decizie se mai menționează că profesorul trebuie „să-și stopeze comportamentul intimidant și să-și prezinte scuzele în cadrul ședinței catedrei”.

De menționat că fiecare a cincea femeie agresată a fost hărțuită sexual de profesor. Sunt datele prezentate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în urma unui studiu realizat în acest sens. 

Potrivit organizației, amploarea fenomenului ar fi însă mult mai mare, pentru că în acest sens nu există un mecanism clar de raportare.