Breșe în procedura de grațiere? Un expert cere filtre de securitate mai stricte

Potrivit expertului, grațierea este concepută pentru a corecta eventuale erori judiciare, însă lipsa unui control riguros indică o responsabilitate difuză, care trebuie remediată prin introducerea unor filtre suplimentare, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„Statul, în primul rând, să pună în discuție faptul că necesitatea grațierii trebuie reglementată mai amplu: verificarea circumstanțelor de grațiere trebuie să implice mai multe structuri, care au girul de a verifica mai amănunțit personalitatea unui individ care solicită grațierea. Altminteri, grațierea nu-și va atinge scopul. Însă, s-a întâmplat exact invers: din ipoteza care acum este vehiculată, am eliberat un criminal care se gătea să efectueze acțiuni subversive împotriva R. Moldova și a statului vecin. Ceea ce este regretabil”, a declarat Alexandru Bot.

Expertul consideră că ar fi existat o breșă la nivelul Procuraturii Generale și al Comisiei de grațiere, care au avizat demersul.

„Grațierea a fost acordată în baza unui demers al Procuraturii Generale și a recomandării Comisiei de grațiere. Îmi pare rău să ajungem în situația în care Procuratura a pus cuvântul pentru Nicolae Șepeli, ca ulterior să descopere că el, de fapt, este parte a unei grupări criminale”, a afirmat Bot.

Acesta a subliniat că suspiciunile privind implicarea persoanei în trafic de droguri ar fi trebuit să constituie un semnal de alarmă și să determine verificări suplimentare.

Un alt aspect invocat de expert ține de fundamentul juridic al grațierii. În prezent, procedura este reglementată printr-un regulament, iar Alexandru Bot susține că este necesară adoptarea unei legi organice care să detalieze criteriile de eligibilitate și condițiile de revocare.

„Cel mai relevant pentru toată situația dată este să fie publicate acele acte care au stat nemijlocit la baza emiterii acestui decret – care era fondul informațional pe marginea căruia s-a decis această grațiere. Această circumstanță determină necesitatea reglementării grațierii mai în detaliu, inclusiv printr-o lege organică, nu printr-un regulament aprobat prin decret prezidențial”, a explicat expertul.

În contextul în care Republica Moldova se confruntă cu riscuri de tip hibrid, grațierea nu mai poate fi tratată exclusiv ca un act de clemență juridică, consideră Alexandru Bot. Acesta susține că serviciile de securitate ar trebui implicate în procesul de evaluare a persoanelor care solicită grațiere.

„Războiul hibrid vizează Republica Moldova, vedem tot mai multe situații în care securitatea statului este pusă la bătaie. De aceea, sigur că pe viitor aceste circumstanțe de grațiere ar trebui să implice, eventual, și anumite informații, raportări din partea Serviciului de Informații și Securitate”, a conchis expertul.

Știri.md amintește că autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au destructurat un grup infracțional suspectat că pregătea asasinarea mai multor persoane publice din Ucraina. În total, au fost reținute 12 persoane: cinci în Republica Moldova și șapte în Ucraina.

Iniția, în Republica Moldova au fost reținute, pe 20 februarie, patru persoane. În aceeași zi, seara, a fost reținută a cincea persoană.

Trei dintre cei cinci suspecți reținuți în Republica Moldova în dosarul privind pregătirea asasinării unor oficiali ucraineni au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost pronunțată ieri, 20 februarie, de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Nicolae Șepeli este principalul suspect în dosarul privind organizarea asasinării a peste cinci persoane din Ucraina, printre care șefi de întreprinderi, ofițeri ucraineni și un jurnalist, Dmitri Gordon.

Citește și: Dosarul asasinatelor la comandă: Cum explică Președinția grațierea lui Șepeli