Bebeluș sufocat: Sfaturile medicilor pentru toți părinții. Primul ajutor

Cazul bebelușului sufocat de mamă în timpul somnului a devenit viral pe rețelele sociale. Până a fi anunțat rezultatul final al anchetei, redacția Știri.md a decis să afle mai multe despre copiii și părinții care se află în situații de risc.

Astfel, potrivit medicului pediatru Livia Nistor, sufocarea la bebeluși survine, de obicei, în cadrul Sindromului Morții Subite, care reprezintă decesul bebelușului cu vârsta cuprinsă între 1-12 luni fără o cauză cunoscută. Primul semn se manifestă prin schimbarea culorii pielii în jurul guriței bebelușului în nuanțe de alb spre vinițiu.

Specialistul susține că moartea prematură a bebelușilor poate surveni din diferite cauze: imaturitatea creierului, prin incapacitatea sa de a controla respirația, ritmul cardiac și excitarea din somn, greutatea scăzută la naștere, naștere prematură, refluxul gastro-esofagian, infecții respiratorii (mulți sugari care au murit subit în timpul nopții au avut o infecție respiratorie, ceea ce ar contribui la probleme respiratorii).

"De obicei, decesul survine în timpul nopții. Cu toate că este foarte rar, conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății) este una din cauzele cele mai comune de deces la copiii cu vârsta cuprinsă între 1-12 luni, mai frecvent în intervalul 2-4 luni. Moartea subită este un deces brutal și neașteptat. Acest lucru este cu atât mai traumatizant și șocant cu cât sugarul era considerat absolut normal și nu manifesta careva semne de îngrijorare", susține pediatrul Livia Nistor.

Potrivit medicului, nu există nicio modalitate garantată de a preveni sufocarea în cadrul Sindromului Morții Subite la copii, dar puteți ajuta copilul oferindu-i un mediu mai sigur la somn, urmând aceste recomandări:

- Dormitul pe spate este una din cele mai importante reguli. În Marea Britanie, cazurile de moarte subită s-au înjumătățit, după ce Guvernul a venit cu recomandarea de a plasa copiii pe spate în timpul somnului. Și totuși, în fiecare săptămână sunt în jur de 10 cazuri de moarte subită.

- Păstrați pătuțul cât mai gol. Folosiți o saltea tare și evitați să plasați copilul pe o căptușeală groasă și pufoasă. Nu lăsați perne, jucării pufoase în pătuț.

- Nu supraîncălziți copilul, nu-i acoperiți căpul (are loc împiedicarea pierderilor normale de căldură la un copil care nu are încă dezvoltate alte mecanisme de reglare termică). Temperatura optimă în încăpere ar trebui să fie de maxim +20 grade Celsius.

- În mod ideal, copilul ar trebui să doarmă în camera mamei, alături de ea, dar singur într-un pătuț sau o altă structură concepută pentru sugari. Paturile pentru adulți nu sunt sigure pentru bebeluși. De asemenea, un bebeluș se poate sufoca dacă un părinte care doarme, se întoarce accidental și acoperă năsucul și gurița copilașului.

- Alăptați copilul, dacă este posibil. Alăptarea timp de cel puțin 6 luni scade riscul morții subite.

- Nu folosiți monitoare pentru copii și alte dispozitive comerciale care pretind că reduc riscul morții subite la copii. Academia Americană de Pediatrie descurajează utilizarea acestor dispozitive din cauza ineficienței și a problemelor de siguranță.

- Utilizarea suzetei pe timpul nopții la fel s-a demonstrat că ar reduce riscul morții subite. Suzeta nu trebuie să aibă curelușă sau șiret. Dacă copilul refuză suzeta, nu insistați.

În orice situație de urgență, apelați numărul unic 112, pentru ca medicii să vă vină în ajutor. 

„Dacă sunați de pe un telefon mobil, porniți difuzorul și, în timp ce discutați cu operatorul, încercați să-i oferiți copilului primul ajutor”, ne sfătuiește Dumitru Polșcin, instructor de prim ajutor în situații de urgență în cadrul proiectului special „Planul B".

„Cele mai îngrozitoare cuvinte pe care le auzim adesea de la părinții care au trecut printr-o nenorocire sunt: „mi-am lăsat copilul fără supraveghere doar pentru un minut”. În acest timp scurt, copilul se poate răni, se poate îneca cu apă sau mâncare, se poate sufoca sau își poate băga degetele în priză. De aceea, trebuie să ne convingem că anturajul copiilor este cât mai sigur”, susține medicul pediatru Liubovi Neamțu, care a venit cu o serie de recomandări de prim ajutor pentru părinții cu copii în situații de risc.

1. Cum se face respirația gură la gură (ventilația - trage aer adânc în piept, acoperă gura copilului cu gura ta și suflă cu putere de cinci ori. Pentru nou-născuți și sugari, procedura implică atât acoperirea gurii, cât și a nărilor copilului. Respirația gură la gură și nas se face și atunci când gura celui mic este încleștată.)

2. Cum se face masajul cardiac (Pentru sugari, se vor folosi arătătorul și degetul mijlociu pentru a face masaj cardiac. Pentru masajul cardiac la copii de peste 8 ani și pentru adulți se vor folosi ambele mâini, suprapuse.)

3. Ce facem când copilul se îneacă cu mâncare/ lapte sau obiecte străine - Manevra Heimlich (Ia-l pe cel mic și așază-l cu burta pe genunchi, poziționează-l pe antebrațul tău cu fața în jos. Sprijină-i bărbia cu degetele și pune-l pe cel mic într-o poziție în care capul este mai jos decât restul corpului. Bate-l cu putere pe spate cu cealaltă mână. Folosește podul palmei și lovește-l cu putere de cinci ori între omoplați. Apoi fă-i un masaj toracic apăsându-l pe piept de cinci ori.)

4. Măsuri de prim ajutor în caz de intoxicație (În acest caz, nu există reguli de prim ajutor universal valabile. Ideal este să suni la 112. Un medic îți va spune ce măsuri de prim ajutor se dau unui copil intoxicat până la sosirea Salvării sau până când ajungeți la spital. Încearcă să afli ce substanțe toxice a înghițit, întrebându-l chiar pe copil sau cercetând prin casă. Singurele recomandări în cazul în care copilul a înghițit substanțe toxice sunt următoarele: cel mic nu trebuie să primească lapte sau cărbune medicinal și nici să vomite (ar putea fi periculos dacă a ingerat substanțe caustice).

Tratamentul în urgenţă vizează neutralizarea agentului toxic şi menţinerea funcţiilor vitale ale pacientului. Atenţie! Este greşită şi contraindicată producerea vărsăturii în ideea de a scoate toxicul din stomac, deoarece se produc leziuni suplimentare la nivelul esofagului, care este pus în contact încă o dată cu agentul toxic, în momentul vărsăturii. Neutralizarea se efectuează în primele 4 ore de la ingestie şi în acest sens trebuie cunoscută natura causticului (acid sau bază), cantitatea înghiţită şi timpul scurs de la înghiţire. Substanţele acide se neutralizează cu lapte, bicarbonat de sodiu (folosit de gospodine la prăjituri), soluţie diluată de supă, albuş de ou (4 albuşuri la 500 ml apă), ulei de măsline, în timp ce causticele alcaline (soda caustică cel mai adesea) se neutralizează cu lapte, suc de citrice (lămâie, portocală), oţet diluat (100 ml oţet 6-9% la un litru apă.