Basarabia și Lituania în 1940: Istorie, amintire, rezistență
Într-un moment solemn de reflecție și amintire, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a dat glas trecutului prin conferința „Anul 1940 în istoria Lituaniei și Basarabiei: perspective istorice și memoriale”. La 85 de ani din momentul care a schimbat pentru totdeauna destinul Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța, când anexarea sovietică a cuprins aceste pământuri, s-au deschis ferestre spre adevăr și memorie.
Foto: moldova1.mdDialogul istoric a reunit voci care vor să împletească trecutul cu speranța unei democrații puternice, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Cercetători din Republica Moldova și de la Muzeul Ocupațiilor și Luptelor pentru Libertate din Lituania au evidențiat atrocitățile și traumele istorice generate de regimul sovietic de ocupație.
„Mii de lituanieni au fost exilați în lagăre din Siberia, încarcerați, deportați și mulți nu s-au întors niciodată. Sunt vinovați liderii comuniști, Stalin, iar începutul a fost în '39, odată cu semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov”, a subliniat Ramune Draučiūnaitė, directorul Muzeului Ocupațiilor și Luptelor pentru Libertate din Vilnius.
„Represiunile au vizat, în primul rând, ofițerii, preoții, elitele guvernamentale ale Lituaniei independente. Au fost condamnați pentru că au făcut parte din opoziție în Lituania independentă”, a adăugat Ramona Staveckaite, șefă de secție la instituția muzeală din Vilnius.
„O mulțime de funcționari, primari au fost declarați dușmani ai poporului. În condițiile foarte grele de existență, de muncă, de alimentație, majoritatea au decedat, iar noi cunoaștem că doar 10% au supraviețuit din 5.000 de oameni care au fost încarcerați în lagăre”, afirmă Virgiliu Bârlădeanu, doctor în istorie.
Istoricul Lidia Pădureac s-a referit la ocupația sovietică în Bălți.
„Foarte mulți băștinași au decis să-și lase casele lor, cei care au decis să rămână în Basarabia n-au vrut să lase mormintele, rudele. Ulterior, i-am găsit pe lista celor deportați în '41 sau '49”, menționează Lidia Pădureac, doctor în istorie.
Simpozionul a fost completat cu expoziția „Locurile memoriei”, care prezintă sute de monumente, cruci, troițe înălțate pe locurile unde au avut loc crimele regimului totalitar.
„În gările unde au fost duse miile de deportați în Siberia și Kazahstan pe locul unde au fost înregistrate gropile comune din timpul foametei sau din timpul execuțiilor în masă, și vorbim nu doar despre Republica Moldova, vorbim despre România, Polonia, teritoriul de azi, inclusiv pe teritoriul Rusiei”, spune Ludmila D. Cojocaru, șefă de secție, Muzeul Victimelor Represiunilor Politice.
Ziua ocupației sovietice și consecințele acesteia vor fi consemnate pe 28 iunie, prin organizarea Congresului Național al Memoriei.