Bălți, orașul cu istorii ascunse: Ce pot vizita turiștii

Acum, pentru plimbări, bălțenii aleg, de regulă, centrul orașului și parcurile, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Am văzut că s-a deschis un aquaparc sau un bazin la marginea satului Răuțel, între Răuțel și Bălți pe căldura de afară aș spune că ar fi o idee bună de a merge acolo să te odihnești. În centru orașului a fost destul de bine ieri chiar dacă a fost aglomerat pentru ziua copiilor oricum este frumos, alte locuri nici nu știu.

Cu copii la o plimbare este foarte bine, chiar am fost cu prietenii, am stat la umbra. Copiii sau jucat că acolo este un teren de joacă pentru copii și este foarte bine”, au spus locuitorii.

Parcul „Andrieș”, cunoscut și ca Scuarul „Maria”, a fost amenajat la mijlocul secolului XIX, la inițiativa țariței Maria Alexandrovna.

„Am fost la lac, ne-a plăcut. Am fost cu copiii și la muzeu, la teatru am fost. Ne plimbăm în fiecare zi prin parc, mai ales la carusel. 

La havuz este frumos, doar că această clădire strică totul. Acolo în parc este mai bine. Poți să te plimbi și cu copii mici pe acolo”, au afirmat cetățenii. 

Un alt simbol al orașului este Catedrala cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, o adevărată bijuterie arhitecturală, cu o înălțime de 46 de metri. Aici s-au filmat câteva scene din pelicula „Dimitrie Cantemir”, cu Mihai Volontir în rolul principal.

„Poruncesc să se dea citire pretutindeni tratatului încheiat la Luțk cu țarul Rusiei, Petru Alexeevici. De acum înainte, Țara Moldovei își redobândește vechile hotare”, a menționat Mihai Volontir.

Orice oraș important are anumite repere spirituale și istorice. Le are și Bălțiul.

„Monumentul lui Ștefan cel Mare, dezvelit la 22 mai 2004, este cea mai mare lucrare sculpturală dedicată domnitorului în Republica Moldova. Amplasat în inima Bălțiului, monumentul a fost realizat de sculptorul Gheorghe Postovanu, iar soclul din piatră de Cosăuți este opera arhitectului Vasile Eremciuc”, a afirmat Valeria Crîșmaru, reporter NordNews.

Iar într-o urbe multietnică, e important ca toți să aibă un loc care să-i unească în spirit, ca identitate.

„Biserica Romano-Catolică din Bălți, în forma sa actuală, a fost sfințită în 2010. Totuși, comunitatea catolică din oraș are o istorie mult mai veche. Vechea biserică a fost distrusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar credincioșii au fost nevoiți, timp de decenii, să-și țină slujbele într-un lăcaș de cult armean”, a spus Valeria Crîșmaru, reporter NordNews.

Biserica Sfântul Grigore Luminătorul, cunoscută drept „biserica armenească” a fost construită în perioada anilor 1910 – 1914, din generozitatea fraților Lusahanovici, pe un teren oferit de Maria Focșanean. Locașul a fost mai mult decât un spațiu de rugăciune, era simbolul unei comunități. În perioada sovietică, aici a fost o sală de box. Abia după proclamarea independenței, edificiul a fost restituit comunității armene.

„Strada Independenței din Bălți, cu o lungime de 1,2 kilometri, este considerată cea mai lungă zonă pietonală din Republica Moldova. Proiectată încă din secolul al XIX-lea, strada a fost întotdeauna coloana vertebrală a orașului – un spațiu de promenadă și identitate urbană. De-a lungul ei se succed repere culturale și istorice importante: Teatrul „Vasile Alecsandri”, monumentul lui Ștefan cel Mare, Parcul „Mihai Volontir”, Aleea Clasicilor și Biserica Romano-Catolică”, a declarat Valeria Crîșmaru, reporter NordNews.

În Bălți sunt peste 60 de monumente istorice, dintre care în jur de 40, de importanță națională. Printre acestea se numără lăcașuri de cult, vechi de peste două secole, precum Catedrala „Sfântul Nicolae” sau Biserica „Sfinții Petru și Pavel”, dar și monumente civile și de arhitectură urbană – Conacul „Bodescu”, fostul Oficiu al Stării Civile, Casa „Hadji-Markarov” sau Biserica „Cuvioasa Parascheva”, dar și blocurile vechi de studii ale Universității de Stat „Alecu Russo”.