Mulți dintre migranți au încercat și continuă să încerce să revină acasă, expunându-se pe sine, dar și familiile, rudele și chiar și comunitățile lor riscului de propagare mai departe a virusului. Și deja există un efect extraordinar de propagare a efectelor negative generate de criza medicală – criza economică, dar și cea de natură umanitară, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Opiniile aparțin coordonatorului de programe la Oficiul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) în Moldova, Ghenadie Crețu, și au fost expuse în cadrul unei dezbateri, organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Ghenadie Crețu a menționat că peste hotare sunt aproximativ 300-350 de mii de moldoveni care lucrează pe termen scurt, cei cu un statut mai precar. Este vorba despre cei care lucrează în baza pașapoartelor biometrice sau cei care activează fără vreun contract sau permis de muncă.

Totodată, cota celor mai vulnerabili este de aproximativ 20-22%, ceea ce ar însemna 60-70 de mii de persoane. Aceștia ar fi supuși riscului de a pierde imediat locurile de muncă, sursele de existență și chiar locuințele. Este vorba de persoanele care fac munci domestice în Italia, dar și în alte state.

Potrivit lui, în condițiile în care mulți dintre moldoveni au încercat și continuă să încerce să revină acasă, este foarte important mesajul de responsabilizare a diasporei, care poate fi propagat de către autorități, dar și cu implicarea asociațiilor diasporei.

„Ce se poate întreprinde? Vorbim de repatriere, evacuări prin intermediul zborurilor charter, dar nu toți vor putea reveni”, a notat reprezentantul oficiului OIM în Moldova.

Potrivit lui, are loc un dialog cu autoritățile din țările de tranzit și cu oficiile OIM, pentru că există persoane blocate în state de tranzit.

Cât ține de aspectele economice, Ghenadie Crețu a făcut o analogie cu situația anilor 2008-2009. Criza de atunci a determinat revenirea unei părți de migranți acasă. A fost o scădere a remitențelor din cauza faptului că mulți și-au pierdut locurile de muncă. Atunci remitențele au scăzut cu 20%, ceea ce a și dus la scăderea veniturilor la buget cu 10%.

În opinia sa, în prezent, unele măsuri de relaxare fiscală, la care eventual se va recurge, ar putea pune o presiune foarte mare asupra posibilităților bugetului public de a face față multor provocări, inclusiv determinate de revenirea fizică de peste hotare a cetățenilor.

Vor exista mii de moldoveni care vor reveni fără joburi, fără surse de existență, într-un mediu de afaceri deja afectat. Aceștia cel mai probabil nu vor putea fi absorbiți de către piața muncii din Republica Moldova.

Ghenadie Crețu a declarat că în prezent sunt discutate cu mediul donatorilor programe de redresare timpurie a mediului de afaceri, dar și de reintegrare a migranților întorși de peste hotare. După modelul Armeniei, de exemplu, se iau în calcul activități care presupun suport pentru inițierea afacerilor, instruiri, ghidare, dar și finanțare etc.

„Datele statistice denotă că circa 16% din PIB reprezintă remitențe – 1,2 miliarde de dolari anul trecut. O treime din familiile moldovenilor primesc remitențe, iar pentru jumătate din această treime, remitențele reprezintă peste 50% din venitul disponibil. În mediul rural, aproximativ 25% din veniturile gospodăriilor vin din remitențe. Și o scădere a acestora ar fi absolut dramatică și ar aduce multă din această populație sub pragul de sărăcie”, spune Ghenadie Crețu.

Potrivit lui, remitențele au și alt rol – ele alimentează capacitatea de cumpărare a populației. O bună parte din mediul de afaceri contează pe acele fluxuri.

„Consumul în sine – cote semnificative – este finanțat de remitențe. Și întrebarea este ce se va întâmpla, dacă puterea de cumpărare a familiilor va scădea. Totodată, o parte din remitențe finanțează sectorul imobiliar, iar acest sector până recent era unul din motoarele economiei”, a afirmat reprezentantul OIM.

Dezbaterea a fost organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, cu suportul Fundației Hanns Seidel.