24 noiembrie, 07:21
3
2 316

Au lăsat America și au revenit acasă: Povestea unui cuplu din Telenești

24 noiembrie, 07:21
3
2 316

Au lăsat viața îndestulată și toate comoditățile din America și au revenit acasă, în Moldova. Este povestea unei familii din Sărătenii Vechi, Telenești, care, după ce a trăit câțiva ani visul american, a luat toți banii adunați peste ocean și a revenit în satul de baștină, ca să-și mai încerce o dată norocul.

Au lăsat America și au revenit acasă: Povestea unui cuplu din TeleneștiFoto: captură video

Cei doi soți și-au pus la contribuție toată imaginația, timpul, energia și experiența acumulată peste hotare și au construit o zonă de odihnă de toată frumusețea, iar acum se bucură de roadele muncii lor, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md.

Visul Irinei este ca oamenii care vor veni la pensiunea lor să fie plăcut surprinși, iar ei să fie la înălțimea așteptărilor lor. Doar așa capătă sens investiția deloc mică, pe care au făcut-o.

Potrivit lui Ghenadie Ciobanu, afacerea este inspirată din ceea ce a văzut peste hotare, iar oaspeții care vor veni încoace vor avea posibilitatea să se cazeze, să facă conferințe și chiar sărbători cu peste 60 de persoane, cu bucate tradiționale și ecologice. Mai mult, din primăvară, vor avea și propriul brand de vin. Ghenadie și Irina spun că este o mare onoare și responsabilitate pentru ei să continue tradiția părinților lor.

Cei doi soți și-au pus la contribuție toată imaginația, timpul, energia și experiența acumulată peste hotare și au construit o zonă de odihnă de toată frumusețea, iar acum se bucură de roadele muncii lor, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md.

Visul Irinei este ca oamenii care vor veni la pensiunea lor să fie plăcut surprinși, iar ei să fie la înălțimea așteptărilor lor. Doar așa capătă sens investiția deloc mică, pe care au făcut-o.

Potrivit lui Ghenadie Ciobanu, afacerea este inspirată din ceea ce a văzut peste hotare, iar oaspeții care vor veni încoace vor avea posibilitatea să se cazeze, să facă conferințe și chiar sărbători cu peste 60 de persoane, cu bucate tradiționale și ecologice. Mai mult, din primăvară, vor avea și propriul brand de vin. Ghenadie și Irina spun că este o mare onoare și responsabilitate pentru ei să continue tradiția părinților lor.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

14 noiembrie, 12:27
0
425

Afacere prosperă: O femeie confecţionează coşuri şi bijuterii din hârtie reciclată

14 noiembrie, 12:27
0
425

Oferă o nouă viaţă hârtiii reciclate şi o transformă în cutii pentru bijuterii sau coşuri pentru jucării. Este povestea Ianei Beţişor din Capitală, care și-a dezvoltat propria afacere în acest domeniu. Procesul de lucru este migălos şi necesită mult timp, spune femeia.

Afacere prosperă: O femeie confecţionează coşuri şi bijuterii din hârtie reciclată

"Primul coşuleţ a fost din nişte hârtii de ziare şi a fost un coşuleţ pentru creioane. Mi-a plăcut procesul şi am văzut perspectivă, că se poate de crescut în domeniul dat şi de creat lucruri chiar frumoase", spune femeia, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

La un coş, Iana lucrează aproximativ două zile. Mai întâi se fac nuielele, apoi se vopsesc, se prelucrează cu o soluţie specială, abia după asta începe procesul de împletire.

"Acum încercăm să facem o combinaţie, asta şi a fost ideea, să combinăm placajul de lemn şi nuielele de hârtie. Produsele sunt naturale, ecologice, dar, în acelaşi timp, şi rezistente", menţionează Iana Beţişor.

Iana a reușit să facă și genţi din nuiele de hârtie:

"Am realizat acest model de geantă. Eu singură am făcut-o pentru mine ca să o port şi să văd cum se poartă. Deja urmează să realizez şi pentru persoanele interesate care aşteaptă".

Ideea de a lucra cu lemnul a fost a soţului, însă pentru a porni o afacere aveau nevoie de un utilaj special. Soţii Beţişor au aplicat cu un proiect la ODIMM şi au obţinut un grant.

"Iată unul din produse din combinaţia din placaj de lemn şi nuiele din hârtie este acest coşuleţ pentru depozitare. El are baza din lemn, ceea ce îi oferă o rezistenţă sporită, dar sus este din nuiele împletit şi arată aşa, mai rustic, mai natural", spune meşterul.

Acum fac împreună o gamă variată de produse, de la obiecte mici de decor şi jucării, până la hărţi.

"Mai facem, iată puzzle pentru copii, aici încă este la etapa de lucru, nu este finisată. Asta cu animale şi copilul învaţă animalele, le găseşte locul lor, le poate colora. Este ceva natural, după tehnica Montessori", a declarat Iana Beţişor.

Anul acesta, soţii Beţişor pregătesc ceva nou, decoraţiuni şi felicitări personalizate pentru sărbătorile de iarnă.

"Primul coşuleţ a fost din nişte hârtii de ziare şi a fost un coşuleţ pentru creioane. Mi-a plăcut procesul şi am văzut perspectivă, că se poate de crescut în domeniul dat şi de creat lucruri chiar frumoase", spune femeia, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

La un coş, Iana lucrează aproximativ două zile. Mai întâi se fac nuielele, apoi se vopsesc, se prelucrează cu o soluţie specială, abia după asta începe procesul de împletire.

"Acum încercăm să facem o combinaţie, asta şi a fost ideea, să combinăm placajul de lemn şi nuielele de hârtie. Produsele sunt naturale, ecologice, dar, în acelaşi timp, şi rezistente", menţionează Iana Beţişor.

Iana a reușit să facă și genţi din nuiele de hârtie:

"Am realizat acest model de geantă. Eu singură am făcut-o pentru mine ca să o port şi să văd cum se poartă. Deja urmează să realizez şi pentru persoanele interesate care aşteaptă".

Ideea de a lucra cu lemnul a fost a soţului, însă pentru a porni o afacere aveau nevoie de un utilaj special. Soţii Beţişor au aplicat cu un proiect la ODIMM şi au obţinut un grant.

"Iată unul din produse din combinaţia din placaj de lemn şi nuiele din hârtie este acest coşuleţ pentru depozitare. El are baza din lemn, ceea ce îi oferă o rezistenţă sporită, dar sus este din nuiele împletit şi arată aşa, mai rustic, mai natural", spune meşterul.

Acum fac împreună o gamă variată de produse, de la obiecte mici de decor şi jucării, până la hărţi.

"Mai facem, iată puzzle pentru copii, aici încă este la etapa de lucru, nu este finisată. Asta cu animale şi copilul învaţă animalele, le găseşte locul lor, le poate colora. Este ceva natural, după tehnica Montessori", a declarat Iana Beţişor.

Anul acesta, soţii Beţişor pregătesc ceva nou, decoraţiuni şi felicitări personalizate pentru sărbătorile de iarnă.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 noiembrie, 17:12
0
593

O tânără familie din Ungheni creează obiecte sută la sută ecologice

18 noiembrie, 17:12
0
593

Obiectele cu amprenta trecutului pot fi găsite și acum în casele meșterilor populari. Spre exemplu, tânăra familie Șefer din Ungheni a ales să facă lucruri frumoase aici, nu printre străini.

O tânără familie din Ungheni creează obiecte sută la sută ecologice

Meșterii folosesc materia primă oferită de natură: lut, lemn, apă, fibre vegetale și spun că sunt sută la sută ecologice. Vă invităm să aflați cum a început povestea familiei Șefer, transmite Știri.md cu referire la jurnaltv.md.

Nadejda Șefer, producător: "În anii de Colegiu, în timp ce făceam practica la contabilitate, am mers la fabrica de ceramică de la noi din oraș, mai făceam niște lei în plus și așa a venit și dragostea față de artizanat și am început să-mi implic toată familia. Mai întâi tatăl, după asta m-am căsătorit, am implicat și soțul. A urmat cumnatul, sora, suntem deja toată familia implicați."

Pe lângă lucrările din lut, a început a lucra și cu lemnul. Mai ales că de mic copil i-a fost dragă această ramură:

Artur Șefer, producător: "Lucrările în lemn mi-au plăcut de mic copil, câte ceva să fac. De la asta și am început, soția a început să facă oale de lut, niște produse artizanale, ecologice."

Cea mai mare problemă pe care o întâmpină familia este lipsa lucrătorilor. Majoritatea sunt peste hotare, iar cei care au rămas nu vor să muncească nici pentru zece mii de lei, spun antreprenorii.

Nadejda Șefer, producător: "Sunt majoritatea plecați peste hotare, dar sunt foarte mulți care nu vor să lucreze. Vin, lucrează o zi sau două, se sperie de lucru și pleacă. Asta chiar dacă se plătește destul de bine, la noi un angajat primește în jur de zece mii de lei. - Chiar și așa, nu vor? - Nu! de asta lucrează soțul, cumnatul. De asta am început să implic familia pentru că am văzut că e lipsă de angajați total și chiar de lucrează e lipsă de responsabilitate."

Artur Șefer, producător: "La noi nu are cel care nu vrea să facă, dacă te străduiești, da, dormim mai puțin, muncim mai mult. Ne străduim să facem pentru a avea. Nu pot spune că facem milioane, cum s-ar zice, că strângem averi și așa mai departe, dar pentru ceea ce ne trebuie nouă: să fie copiii îndestulați, pe masă să avem, mulțumesc, ne ajunge. Nu avem mașini luxoase, dar ne mulțumim cu ce este."

Afacerea lor este una de familie, pentru că în familie se fac lucrurile frumoase.

Timur Chiriac, producător: "Cu lemnul voiam să lucrez de vreo zece ani, visam la un utilaj, dar el costa foarte mulți bani. Cu ajutorul creditelor ne-am permis să cumpărăm unul și am început a face treabă acasă. - Începuturile cum au fost? - Catastrofă! Greu."

Odată cu creșterea prețurilor, producătorii spun că oamenii vor strânge banii pentru strictul necesar, iar pentru obiecte artizanale nu le vor ajunge din salarii și pensii.

Timur Chiriac, producător: "Oamenii vor strânge banii pentru ce-i mai principal, nu pentru cadouri, odihnă sau alte chestii. Noi putem produce foarte multă marfă, dar n-avem unde o realiza. Avem utilaj, cu mare greu cumpărat, avem practică de lucru deja, putem face marfă multă. Nu avem unde o realiza! Asta e problema!"

Meșterii folosesc materia primă oferită de natură: lut, lemn, apă, fibre vegetale și spun că sunt sută la sută ecologice. Vă invităm să aflați cum a început povestea familiei Șefer, transmite Știri.md cu referire la jurnaltv.md.

Nadejda Șefer, producător: "În anii de Colegiu, în timp ce făceam practica la contabilitate, am mers la fabrica de ceramică de la noi din oraș, mai făceam niște lei în plus și așa a venit și dragostea față de artizanat și am început să-mi implic toată familia. Mai întâi tatăl, după asta m-am căsătorit, am implicat și soțul. A urmat cumnatul, sora, suntem deja toată familia implicați."

Pe lângă lucrările din lut, a început a lucra și cu lemnul. Mai ales că de mic copil i-a fost dragă această ramură:

Artur Șefer, producător: "Lucrările în lemn mi-au plăcut de mic copil, câte ceva să fac. De la asta și am început, soția a început să facă oale de lut, niște produse artizanale, ecologice."

Cea mai mare problemă pe care o întâmpină familia este lipsa lucrătorilor. Majoritatea sunt peste hotare, iar cei care au rămas nu vor să muncească nici pentru zece mii de lei, spun antreprenorii.

Nadejda Șefer, producător: "Sunt majoritatea plecați peste hotare, dar sunt foarte mulți care nu vor să lucreze. Vin, lucrează o zi sau două, se sperie de lucru și pleacă. Asta chiar dacă se plătește destul de bine, la noi un angajat primește în jur de zece mii de lei. - Chiar și așa, nu vor? - Nu! de asta lucrează soțul, cumnatul. De asta am început să implic familia pentru că am văzut că e lipsă de angajați total și chiar de lucrează e lipsă de responsabilitate."

Artur Șefer, producător: "La noi nu are cel care nu vrea să facă, dacă te străduiești, da, dormim mai puțin, muncim mai mult. Ne străduim să facem pentru a avea. Nu pot spune că facem milioane, cum s-ar zice, că strângem averi și așa mai departe, dar pentru ceea ce ne trebuie nouă: să fie copiii îndestulați, pe masă să avem, mulțumesc, ne ajunge. Nu avem mașini luxoase, dar ne mulțumim cu ce este."

Afacerea lor este una de familie, pentru că în familie se fac lucrurile frumoase.

Timur Chiriac, producător: "Cu lemnul voiam să lucrez de vreo zece ani, visam la un utilaj, dar el costa foarte mulți bani. Cu ajutorul creditelor ne-am permis să cumpărăm unul și am început a face treabă acasă. - Începuturile cum au fost? - Catastrofă! Greu."

Odată cu creșterea prețurilor, producătorii spun că oamenii vor strânge banii pentru strictul necesar, iar pentru obiecte artizanale nu le vor ajunge din salarii și pensii.

Timur Chiriac, producător: "Oamenii vor strânge banii pentru ce-i mai principal, nu pentru cadouri, odihnă sau alte chestii. Noi putem produce foarte multă marfă, dar n-avem unde o realiza. Avem utilaj, cu mare greu cumpărat, avem practică de lucru deja, putem face marfă multă. Nu avem unde o realiza! Asta e problema!"

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
30 noiembrie, 11:33
0
436

Oieritul, o afacere de succes: 5 ferme din Borogani, modernizate de UE

30 noiembrie, 11:33
0
436

La circa 70 de km de capitala Chișinău, la Borogani, un sat cu peste 4.000 de locuitori, în care intri pe un drum încă neasfaltat, oieritul a devenit o afacere, care asigură venituri decente pe tot parcursul anului.

Oieritul, o afacere de succes: 5 ferme din Borogani, modernizate de UE

Astăzi, crescătorii de animale din Borogani folosesc tehnologii moderne și se adaptează provocărilor timpurilor, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

În ultimele decenii, fermierii din Borogani, ca și mulți alții din țară, s-au confruntat cu dificultăți mari: tehnologii vechi și ineficiente, producție scăzută de lapte și brânză, lipsa infrastructurii în stânele existente, inclusiv simpla conectare la electricitate sau apă. Astfel, producția nu corespundea standardelor, pentru a putea fi vândută fabricilor de brânzeturi și lactate sau carne.

Cu suportul financiar al Elveției, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin intermediul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, susțin dezvoltarea afacerilor în sectorul zootehniei din Borogani, oferind un grant de 60.000 de dolari pentru modernizarea a 5 afaceri ale crescătorilor de animale prin: crearea unei săli automatizate de muls bovinele, dotarea cu panouri fotovoltaice a stânelor pentru asigurarea cu energie electrică, construirea unui șopron modern pentru oi și mieii lor, și, nu în ultimul rând, consiliere la înregistrarea afacerilor și instruirea proprietarilor de animale în managementul unei afaceri de succes.

Victorin Ciobotaru are 24 de ani și împreună cu tatăl său, dezvoltă oieritul ca afacere cu profit, iar în paralel, au deschis un business în construcții, asta inclusiv datorită faptului că Victorin a făcut patru ani de școală în construcții și instalații la Bacău, în România. În 2017, s-a întors în Borogani și de atunci e alături de familia sa.

Povestește că a crescut printre oi, pe care familia sa le crește de când se ține minte. Tata a fost mereu cel care a avut grijă de hrana, sănătatea și păscutul oilor, iar mama, cea care făcea brânza și pregătea mieii de Paște. Atunci când familia sa a decis să se alăture proiectului de modernizare a afacerilor cu animale, și-a susținut și ajutat părinții în toate. Din economiile lor și cu banii de pe cele 50 de oi moldovenești pe care le-au vândut, au cumpărat 40 de oi de prăsilă, Assaf.

O oaie Assaf are la 4 ani o greutate de circa 70 kg, în timp ce berbecul poate ajunge și la 150 kg. Producția anuală de lapte este între 390-440 de litri. Se adaptează ușor noului mediu și este rezistentă la vremea rece.

Din laptele oilor familiei Ciobotaru se face acum brânză la o fabrică din regiune. Și aceasta datorită faptului că la Borogani a fost deschis un punct de colectare a laptelui de oaie și capră, iar de aici, pleacă la Cimișlia.

Astăzi stână, mâine complex turistic

Victorin are un vis, devenit deja aspirația întregii familii: să facă din actualul teritoriu al stânei de oi un complex agro-turistic.

Povestea a început acum câțiva ani, când familia Ciobotaru a cumpărat terenul de la primăria satului, cu condiția ca să lichideze gunoiștea neautorizată, amplasată acolo. A urmat o perioadă în care au „luptat” cu sătenii, care continuau să aducă gunoiul acolo, în pofida marcajelor care anunțau că terenul aparține Ciobotarilor. Deșeuri de tot felul erau debarasate până când, într-o zi, primul cetățean prins cu gunoiul în sac de către inspectorii ecologici a fost amendat. De atunci, s-a dus vestea în sat că se dau amenzi și, în sfârșit, familia Ciobotaru a putut să-și curețe terenul și să înceapă să-l îngrijească. Au crescut din nou iarba pe urmele gunoiștii neautorizate, au pus gardul stânei și au adus oile. În ultimii ani, au sădit mii de pui de copaci și vreo 5.000 au prins deja rădăcini.

Victorin este încrezător că datorită dezvoltării economiei în Borogani și naturii unde e amplasată stâna, inclusiv iazului din apropiere, zona are toate șansele să devină o atracție turistică.

„De fiecare dată când vin aici, privesc împrejurimile și îmi imaginez o viitoare zonă turistică. E o plăcere să te retragi aici, în natură. Aș vrea să deschidem și o mini-grădină zoologică cu diferite animale, care să aibă suficient loc pentru a crește…”, spune Victorin.

Și în anul 2021, a fost lumină…

Simion Popa este un alt exemplu de succes. Acesta are acum 90 de oi. Păscutul și mulsul oilor sunt ocupațiile sale încă din copilărie. Și totuși, adult fiind, a vândut turma de câteva ori și a plecat peste hotare în speranța unei vieți mai bune, dar tot la oile sale s-a întors. Acum visează și la un sistem automatizat de muls oile sale dragi. Oieritul înseamnă muncă, muncă şi iarăşi muncă, fiind o meserie pentru oameni puternici. Ei muncesc 24 de ore din 24 şi în toate cele 365 zile ale anului. Iar Simion Popa, de anul acesta, muncește cu lumină. Nu cea de zi, ci becul care se aprinde datorită panourilor solare instalate în această vară.

Sursa de energie electrică este atât de departe, încât ar fi trebuit să ‘vindem’ tot satul ca să aducem electricitatea până la stână. Fără electricitate nu aș fi putut avansa, pentru că îmi doream să construiesc și un șopron modern. Am început deja construcția acestuia, precum și a unei căsuțe pentru oier. Pot să vă zic că tot cimentul de care am nevoie, îl fac singur cu utilaje electrice, acum că am electricitate”, spune Simion Popa.

Borogani este una dintre cele 25 de localități care beneficiază de suport pentru dezvoltarea economică locală, oferit de Guvernul Elveției în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

„Pentru Borogani, care nu are altă ramură economică, aceasta era unica șansă de a revitaliza economia locală, dar și de a face comunitatea atractivă și interesantă pentru moldovenii născuți în satul nostru și plecați peste hotare care poate ar dori să revină acasă și să înceapă o afacere”, spune Elena Savițki, primara de Borogani.

Astăzi, crescătorii de animale din Borogani folosesc tehnologii moderne și se adaptează provocărilor timpurilor, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

În ultimele decenii, fermierii din Borogani, ca și mulți alții din țară, s-au confruntat cu dificultăți mari: tehnologii vechi și ineficiente, producție scăzută de lapte și brânză, lipsa infrastructurii în stânele existente, inclusiv simpla conectare la electricitate sau apă. Astfel, producția nu corespundea standardelor, pentru a putea fi vândută fabricilor de brânzeturi și lactate sau carne.

Cu suportul financiar al Elveției, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin intermediul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, susțin dezvoltarea afacerilor în sectorul zootehniei din Borogani, oferind un grant de 60.000 de dolari pentru modernizarea a 5 afaceri ale crescătorilor de animale prin: crearea unei săli automatizate de muls bovinele, dotarea cu panouri fotovoltaice a stânelor pentru asigurarea cu energie electrică, construirea unui șopron modern pentru oi și mieii lor, și, nu în ultimul rând, consiliere la înregistrarea afacerilor și instruirea proprietarilor de animale în managementul unei afaceri de succes.

Victorin Ciobotaru are 24 de ani și împreună cu tatăl său, dezvoltă oieritul ca afacere cu profit, iar în paralel, au deschis un business în construcții, asta inclusiv datorită faptului că Victorin a făcut patru ani de școală în construcții și instalații la Bacău, în România. În 2017, s-a întors în Borogani și de atunci e alături de familia sa.

Povestește că a crescut printre oi, pe care familia sa le crește de când se ține minte. Tata a fost mereu cel care a avut grijă de hrana, sănătatea și păscutul oilor, iar mama, cea care făcea brânza și pregătea mieii de Paște. Atunci când familia sa a decis să se alăture proiectului de modernizare a afacerilor cu animale, și-a susținut și ajutat părinții în toate. Din economiile lor și cu banii de pe cele 50 de oi moldovenești pe care le-au vândut, au cumpărat 40 de oi de prăsilă, Assaf.

O oaie Assaf are la 4 ani o greutate de circa 70 kg, în timp ce berbecul poate ajunge și la 150 kg. Producția anuală de lapte este între 390-440 de litri. Se adaptează ușor noului mediu și este rezistentă la vremea rece.

Din laptele oilor familiei Ciobotaru se face acum brânză la o fabrică din regiune. Și aceasta datorită faptului că la Borogani a fost deschis un punct de colectare a laptelui de oaie și capră, iar de aici, pleacă la Cimișlia.

Astăzi stână, mâine complex turistic

Victorin are un vis, devenit deja aspirația întregii familii: să facă din actualul teritoriu al stânei de oi un complex agro-turistic.

Povestea a început acum câțiva ani, când familia Ciobotaru a cumpărat terenul de la primăria satului, cu condiția ca să lichideze gunoiștea neautorizată, amplasată acolo. A urmat o perioadă în care au „luptat” cu sătenii, care continuau să aducă gunoiul acolo, în pofida marcajelor care anunțau că terenul aparține Ciobotarilor. Deșeuri de tot felul erau debarasate până când, într-o zi, primul cetățean prins cu gunoiul în sac de către inspectorii ecologici a fost amendat. De atunci, s-a dus vestea în sat că se dau amenzi și, în sfârșit, familia Ciobotaru a putut să-și curețe terenul și să înceapă să-l îngrijească. Au crescut din nou iarba pe urmele gunoiștii neautorizate, au pus gardul stânei și au adus oile. În ultimii ani, au sădit mii de pui de copaci și vreo 5.000 au prins deja rădăcini.

Victorin este încrezător că datorită dezvoltării economiei în Borogani și naturii unde e amplasată stâna, inclusiv iazului din apropiere, zona are toate șansele să devină o atracție turistică.

„De fiecare dată când vin aici, privesc împrejurimile și îmi imaginez o viitoare zonă turistică. E o plăcere să te retragi aici, în natură. Aș vrea să deschidem și o mini-grădină zoologică cu diferite animale, care să aibă suficient loc pentru a crește…”, spune Victorin.

Și în anul 2021, a fost lumină…

Simion Popa este un alt exemplu de succes. Acesta are acum 90 de oi. Păscutul și mulsul oilor sunt ocupațiile sale încă din copilărie. Și totuși, adult fiind, a vândut turma de câteva ori și a plecat peste hotare în speranța unei vieți mai bune, dar tot la oile sale s-a întors. Acum visează și la un sistem automatizat de muls oile sale dragi. Oieritul înseamnă muncă, muncă şi iarăşi muncă, fiind o meserie pentru oameni puternici. Ei muncesc 24 de ore din 24 şi în toate cele 365 zile ale anului. Iar Simion Popa, de anul acesta, muncește cu lumină. Nu cea de zi, ci becul care se aprinde datorită panourilor solare instalate în această vară.

Sursa de energie electrică este atât de departe, încât ar fi trebuit să ‘vindem’ tot satul ca să aducem electricitatea până la stână. Fără electricitate nu aș fi putut avansa, pentru că îmi doream să construiesc și un șopron modern. Am început deja construcția acestuia, precum și a unei căsuțe pentru oier. Pot să vă zic că tot cimentul de care am nevoie, îl fac singur cu utilaje electrice, acum că am electricitate”, spune Simion Popa.

Borogani este una dintre cele 25 de localități care beneficiază de suport pentru dezvoltarea economică locală, oferit de Guvernul Elveției în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

„Pentru Borogani, care nu are altă ramură economică, aceasta era unica șansă de a revitaliza economia locală, dar și de a face comunitatea atractivă și interesantă pentru moldovenii născuți în satul nostru și plecați peste hotare care poate ar dori să revină acasă și să înceapă o afacere”, spune Elena Savițki, primara de Borogani.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
4 decembrie, 09:17
5
1 552

Un fermier model: Povestea lui Nicolae Chictenco din raionul Fălești

4 decembrie, 09:17
5
1 552

Reuşeşte să fie un fermier-model chiar şi în vremuri grele. Nicolae Chictenco din satul Rediul de Sus, raionul Fălești, sfidează criza şi seceta, reuşind să-și dezvolte afacerea.

Un fermier model: Povestea lui Nicolae Chictenco din raionul FăleștiColaj: știri.md

Agricultorul deține o livadă de 300 de hectare cu peste 200 de specii de nuci, fiind și unul dintre cei mai importanți exportatori de puieți din Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Este precum un portavion nescufundabil, ca Okinawa la americani. Avem toate cele necesare pentru a rezista în orice condiții”, spune Nicolae Chictenco, fermier.

Agricultorul și-a construit propriul sistem de irigare, investește în tehnică agricolă modernă, dar și în crearea unor noi soiuri de nuci.

„Avem soiuri românești, ucrainene, franceze, americane, maghiare. Pentru a ne convinge dacă crește în condițiile din Moldova și cum crește, cât e de fiabil, avem o grădină demonstrativă”, spune fermierul.

Nicolae Chictenco este cunoscut nu doar în Republica Moldova, dar și peste hotarele ei.

„La noi vin uzbeci, kazahi, tadjici, armeni, azeri. Este interesant că ei stau aici împreună, la masă. Azerii nu se ceartă cu armenii pentru că nucul este mesagerul păcii. Sunt cetățean de onoare al orașului Alma Ata. În anul 2016, la invitația lui Nursultan Nazarbayev, președintele de atunci al Kazahstanului. Nurlustan Abishevich a vrut să planteze jumătate de milion de hectare de nuci în Kazahstan”, mai povestește bărbatul.

În munca sa, Nicolae Chictenco este ajutat de 50 de muncitori, pe care are grijă să-i asigure cu de toate.

„Noi producem cereale, grâu, în primul rând, pentru a asigura oamenii cu mâncare. Creștem orz pentru ca oamenii să aibă cu ce-și hrăni animalele. Dacă avem mai mult grâu și orz, vindem”, a conchis acesta.

În timp ce unii angajați îngrijesc și strâng roada, alții materializează ideile inginerești ale antreprenorului.

„Sunt mecanic de mai bine de 30 de ani. Acum mă ocup de udarea copacilor. Pentru unul se cheltuie aproape 500 de litri de apă”, a spus un lucrător.

După ce împlinesc vârsta de de doi ani, puieții de nuci sunt scoși la vânzare.

„Sădim nuci, creștem puieți pentru vânzare”, spune Galina Antoci, angajată.

„Lucrăm cu puieți de nuci. Sădim, acum ne pregătim de iarnă. Să nu înghețe rădăcinile. Vindem. Pe an, aproape 100 de mii de copaci”, a spus Raisa Axenti.

Fermierul crește și peste o sută de porci vietnamezi.

„Este o descoperire pentru Moldova. Vedeți că sunt bine hrăniți. Vedeți că lucesc. Nu sunt porci care stau în cușcă. Noi creștem acești porci pentru a ne asigura oamenii cu hrană”, a menționat Nicolae Chictenco.

Nicolae Chictenco a fost distins cu diverse premii naţionale şi internaţionale în domeniul culturilor nucifere.

Săptămâna trecută, de Ziua lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare, sărbătorită anual în a patra duminică a lunii noiembrie, acesta a mai obținut o diplomă din partea autorităților raionale din Fălești, pentru înaltă productivitate.

Agricultorul deține o livadă de 300 de hectare cu peste 200 de specii de nuci, fiind și unul dintre cei mai importanți exportatori de puieți din Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Este precum un portavion nescufundabil, ca Okinawa la americani. Avem toate cele necesare pentru a rezista în orice condiții”, spune Nicolae Chictenco, fermier.

Agricultorul și-a construit propriul sistem de irigare, investește în tehnică agricolă modernă, dar și în crearea unor noi soiuri de nuci.

„Avem soiuri românești, ucrainene, franceze, americane, maghiare. Pentru a ne convinge dacă crește în condițiile din Moldova și cum crește, cât e de fiabil, avem o grădină demonstrativă”, spune fermierul.

Nicolae Chictenco este cunoscut nu doar în Republica Moldova, dar și peste hotarele ei.

„La noi vin uzbeci, kazahi, tadjici, armeni, azeri. Este interesant că ei stau aici împreună, la masă. Azerii nu se ceartă cu armenii pentru că nucul este mesagerul păcii. Sunt cetățean de onoare al orașului Alma Ata. În anul 2016, la invitația lui Nursultan Nazarbayev, președintele de atunci al Kazahstanului. Nurlustan Abishevich a vrut să planteze jumătate de milion de hectare de nuci în Kazahstan”, mai povestește bărbatul.

În munca sa, Nicolae Chictenco este ajutat de 50 de muncitori, pe care are grijă să-i asigure cu de toate.

„Noi producem cereale, grâu, în primul rând, pentru a asigura oamenii cu mâncare. Creștem orz pentru ca oamenii să aibă cu ce-și hrăni animalele. Dacă avem mai mult grâu și orz, vindem”, a conchis acesta.

În timp ce unii angajați îngrijesc și strâng roada, alții materializează ideile inginerești ale antreprenorului.

„Sunt mecanic de mai bine de 30 de ani. Acum mă ocup de udarea copacilor. Pentru unul se cheltuie aproape 500 de litri de apă”, a spus un lucrător.

După ce împlinesc vârsta de de doi ani, puieții de nuci sunt scoși la vânzare.

„Sădim nuci, creștem puieți pentru vânzare”, spune Galina Antoci, angajată.

„Lucrăm cu puieți de nuci. Sădim, acum ne pregătim de iarnă. Să nu înghețe rădăcinile. Vindem. Pe an, aproape 100 de mii de copaci”, a spus Raisa Axenti.

Fermierul crește și peste o sută de porci vietnamezi.

„Este o descoperire pentru Moldova. Vedeți că sunt bine hrăniți. Vedeți că lucesc. Nu sunt porci care stau în cușcă. Noi creștem acești porci pentru a ne asigura oamenii cu hrană”, a menționat Nicolae Chictenco.

Nicolae Chictenco a fost distins cu diverse premii naţionale şi internaţionale în domeniul culturilor nucifere.

Săptămâna trecută, de Ziua lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare, sărbătorită anual în a patra duminică a lunii noiembrie, acesta a mai obținut o diplomă din partea autorităților raionale din Fălești, pentru înaltă productivitate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
15 noiembrie, 11:13
10
3 474

Istoria tânărului revenit din Italia care își arată pizzeria din Moldova

15 noiembrie, 11:13
10
3 474

Şi acasă se poate. Un tânăr, care a muncit mai mulţi ani în Italia, şi-a deschis la Chişinău o pizzerie. Acesta spune că pandemia i-a afectat afacerea, dar încearcă să se descurce. Mai mult, în timpul stării de urgenţă, acesta a livrat pizza mai multor spitale pentru a susţine medicii din prima linie, relatează Mesager.

Istoria tânărului revenit din Italia care își arată pizzeria din Moldova

După ce mai mulţi ani a muncit la Roma, Gheorghe Ispir a decis să se întoarcă acasă. Nu a venit cu mâinile goale, ci cu experienţă şi mult entuziasm. Aşa că a decis să-şi deschidă o pizzerie în centrul capitalei, transmite Știri.md cu referire la Trm.md.

„Am avut undeva patru ani de lucru cu pizza, după care am decis să revin acasă şi să vedem dacă se poate şi acasă să facem un produs de calitate. Am fost lansaţi în 2015. Am avut altceva, de genul pizza rotundă, clasică, dar specifică. Am încercat pe pizza la bucată. Acolo cu asta am avut experienţă şi am încercat şi acasă”, spune Gheorghe Ispir.

La fel ca şi în întreaga lume, pandemia a fost o adevărată provocare pentru bărbat, dar a încercat să se adapteze. 

„Noi lucrăm la bucată. Omul nu trebuie să stea la masă. Poate să vină, tăiem, pleacă acasă sau la serviciu, unde vrea să servească pizza”, spune Gheorghe Ispir.

„Nu doar forma, dar şi gustul e special. În oraş nu prea găsim cu aşa gust. Experienţa lor e binevenită pentru noi, pentru că nu toţi au ocazia să călătorească. Ei au adus o bucată de Italia la noi”, spune un vizitator.

Mai mult, în timpul lockdown-ului el a livrat pizza mai multor spitale pentru a susţine medicii din prima linie.  

„Chiar dacă nu demonstrăm, mai facem ajutoare la case de copii, chiar şi atunci când intră lume care vedem că nu ar putea să procure pizza noastră, le dăm să guste. Aşa am fost deprinşi, să ajutăm şi pe alţii. Sunt şi proprietar, şi lucrător şi înţeleg că, dacă dai, o să şi primeşti”, mai spune Gheorghe Ispir.

Acum, visul cel mare al lui Gheorghe e să-şi extindă afacerea aşa încât să poată să rămână ca să muncească acasă.

„Trebuie să ai răbdare. Nu e că te întorci doar acasă, ci trebuie să depui un pic de efort şi rezultatele vin neapărat”, menţionează bărbatul.  

După ce mai mulţi ani a muncit la Roma, Gheorghe Ispir a decis să se întoarcă acasă. Nu a venit cu mâinile goale, ci cu experienţă şi mult entuziasm. Aşa că a decis să-şi deschidă o pizzerie în centrul capitalei, transmite Știri.md cu referire la Trm.md.

„Am avut undeva patru ani de lucru cu pizza, după care am decis să revin acasă şi să vedem dacă se poate şi acasă să facem un produs de calitate. Am fost lansaţi în 2015. Am avut altceva, de genul pizza rotundă, clasică, dar specifică. Am încercat pe pizza la bucată. Acolo cu asta am avut experienţă şi am încercat şi acasă”, spune Gheorghe Ispir.

La fel ca şi în întreaga lume, pandemia a fost o adevărată provocare pentru bărbat, dar a încercat să se adapteze. 

„Noi lucrăm la bucată. Omul nu trebuie să stea la masă. Poate să vină, tăiem, pleacă acasă sau la serviciu, unde vrea să servească pizza”, spune Gheorghe Ispir.

„Nu doar forma, dar şi gustul e special. În oraş nu prea găsim cu aşa gust. Experienţa lor e binevenită pentru noi, pentru că nu toţi au ocazia să călătorească. Ei au adus o bucată de Italia la noi”, spune un vizitator.

Mai mult, în timpul lockdown-ului el a livrat pizza mai multor spitale pentru a susţine medicii din prima linie.  

„Chiar dacă nu demonstrăm, mai facem ajutoare la case de copii, chiar şi atunci când intră lume care vedem că nu ar putea să procure pizza noastră, le dăm să guste. Aşa am fost deprinşi, să ajutăm şi pe alţii. Sunt şi proprietar, şi lucrător şi înţeleg că, dacă dai, o să şi primeşti”, mai spune Gheorghe Ispir.

Acum, visul cel mare al lui Gheorghe e să-şi extindă afacerea aşa încât să poată să rămână ca să muncească acasă.

„Trebuie să ai răbdare. Nu e că te întorci doar acasă, ci trebuie să depui un pic de efort şi rezultatele vin neapărat”, menţionează bărbatul.  

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
14 noiembrie, 14:58
2
3 246

Cum un bărbat a făcut 1,4 milioane de dolari în doar 3 luni în pandemie

14 noiembrie, 14:58
2
3 246

Dacă i-ai fi spus lui Justin Snyder că pasiunea lui pentru ciuperci i-ar aduce 1,4 milioane de dolari în doar trei luni, ți-ar fi râs în față.

Cum un bărbat a făcut 1,4 milioane de dolari în doar 3 luni în pandemie

Dar exact asta s-a întâmplat datorită unei creșteri imprevizibile a cererii pe timp de pandemie. La vârsta de 20 de ani, Snyder a plecat în India fără să știe ce să facă cu viața lui. Acolo, s-a îndrăgostit de ciuperci, dar din fericire de cele potrivite, transmite Știri.md cu referire la Protv.ro.

El a descoperit Spirulina, o algă verde uscată pe care mulți consideră că oferă o sursă bogată de proteine și fier.

Întors în Australia, a obținut un loc de muncă, dar a petrecut ani de zile gândindu-se la ciuperci și a pornit singur pentru a lansa o companie super-alimentară în 2012, scrie News.com.au.

Acum compania sa a realizat vânzări de 1,5 milioane de dolari în anul financiar 2020-2021, comparativ cu doar 230.000 de dolari în anul precedent.

Și din iulie până în prezent, a câștigat încă 1,4 milioane de dolari, cea mai mare creștere a vânzărilor fiind înregistrată în august, care i-a adus 482.000 de dolari.

„Ciupercile au mers foarte bine”, a spus el pentru news.com.au.

El crede că oamenilor le pasă mai mult de sănătatea lor acum că ne aflăm în mijlocul unei pandemii globale.

„Când a lovit pandemia, asta a schimbat ideea tuturor despre sănătate și cât de importantă era sănătatea”, a spus Snyder. „Înainte de pandemie, sănătatea era doar ceva la care te gândeai atunci când lipsea.”

Dar acum oamenii se gândesc la asta preventiv, a explicat el.
Antreprenorul a spus că și-a dat seama de norocul său după ce s-a culcat în ultima zi a lunii iulie și s-a conectat pe site-ul său a doua zi pentru a vedea că mii de vânzări au avut loc peste noapte.

La început, Snyder nu a înțeles de unde au venit toți clienții, dar apoi și-a dat seama că un documentar despre ciuperci a avut premiera pe Netflix, stârnind un interes larg răspândit.

Documentarul, intitulat Fantastic Fungi, a fost lansat în 2019, dar a fost disponibil pe Netflix abia pe 31 iulie.

Filmul a durat 15 ani, deoarece regizorul, Louie Schwartzberg, a dorit mai multe intervale de timp de creștere a ciupercilor.

„Afacerea a explodat de acolo”, a spus Snyder.

Dar exact asta s-a întâmplat datorită unei creșteri imprevizibile a cererii pe timp de pandemie. La vârsta de 20 de ani, Snyder a plecat în India fără să știe ce să facă cu viața lui. Acolo, s-a îndrăgostit de ciuperci, dar din fericire de cele potrivite, transmite Știri.md cu referire la Protv.ro.

El a descoperit Spirulina, o algă verde uscată pe care mulți consideră că oferă o sursă bogată de proteine și fier.

Întors în Australia, a obținut un loc de muncă, dar a petrecut ani de zile gândindu-se la ciuperci și a pornit singur pentru a lansa o companie super-alimentară în 2012, scrie News.com.au.

Acum compania sa a realizat vânzări de 1,5 milioane de dolari în anul financiar 2020-2021, comparativ cu doar 230.000 de dolari în anul precedent.

Și din iulie până în prezent, a câștigat încă 1,4 milioane de dolari, cea mai mare creștere a vânzărilor fiind înregistrată în august, care i-a adus 482.000 de dolari.

„Ciupercile au mers foarte bine”, a spus el pentru news.com.au.

El crede că oamenilor le pasă mai mult de sănătatea lor acum că ne aflăm în mijlocul unei pandemii globale.

„Când a lovit pandemia, asta a schimbat ideea tuturor despre sănătate și cât de importantă era sănătatea”, a spus Snyder. „Înainte de pandemie, sănătatea era doar ceva la care te gândeai atunci când lipsea.”

Dar acum oamenii se gândesc la asta preventiv, a explicat el.
Antreprenorul a spus că și-a dat seama de norocul său după ce s-a culcat în ultima zi a lunii iulie și s-a conectat pe site-ul său a doua zi pentru a vedea că mii de vânzări au avut loc peste noapte.

La început, Snyder nu a înțeles de unde au venit toți clienții, dar apoi și-a dat seama că un documentar despre ciuperci a avut premiera pe Netflix, stârnind un interes larg răspândit.

Documentarul, intitulat Fantastic Fungi, a fost lansat în 2019, dar a fost disponibil pe Netflix abia pe 31 iulie.

Filmul a durat 15 ani, deoarece regizorul, Louie Schwartzberg, a dorit mai multe intervale de timp de creștere a ciupercilor.

„Afacerea a explodat de acolo”, a spus Snyder.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...