Atenție: Inima ta e în pericol. Un medic explică ce obiceiuri să eviți

În cadrul unui nou material, Mihai Pautov atrage atenția că lucrul în ture de noapte este un risc serios pentru sănătatea cardiovasculară, transmite Știri.md.

„Turele de noapte sunt asociate cu o serie de boli cronice: diabet, afecțiuni metabolice, hipertensiune, obezitate, dezechilibre hormonale și, desigur, cu boli cardiovasculare”, explică Pautov.

Potrivit acestuia, organismul uman funcționează după un ritm circadian bine stabilit, care se bazează pe alternanța zi-noapte. Perturbarea acestui ritm, prin muncă nocturnă repetată, duce la inflamarea cronică a corpului și crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral.

„Ritmul circadian este ca un dans. Când îl perturbi, corpul tău se dereglează. Te inflamezi, te enervezi, iar asta are efecte directe asupra inimii”, a spus medicul.

Deși multe persoane nu pot evita complet turele de noapte, Pautov recomandă măsuri de compensare: somn de calitate în camere întunecate, alimentație echilibrată și activitate fizică regulată.

Pe lângă fumat, colesterol ridicat sau lipsă de mișcare, Mihail Pautov subliniază că și viața de cuplu tensionată poate deveni un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare.

„Căsniciile nefericite, în care certurile sunt frecvente, reproșurile constante și atmosfera e apăsătoare, pot deveni o sursă permanentă de stres. Iar acest stres cronic afectează direct sănătatea inimii”, explică Pautov.

El avertizează că certurile repetate duc la eliberarea hormonilor de stres, la inflamație în organism și la creșterea tensiunii arteriale. În timp, aceste reacții devin automate.

„Vii acasă și, deodată, corpul tău știe că acolo e pericol. Produce adrenalină, chiar dacă nu ești în mijlocul unei certe concrete”, spune medicul.

Potrivit lui, astfel de medii tensionate favorizează și comportamente nocive precum fumatul sau consumul de alcool, adesea folosite ca mecanisme de „calmare” după conflicte.

„Terapia de cuplu poate fi o soluție valoroasă pentru partenerii care nu se mai înțeleg, dar vor să rămână împreună. Nu este ieftină, dar poate fi aur pentru un cuplu care se confruntă cu tensiuni constante”, recomandă Pautov.

Timpul petrecut în trafic, un factor ascuns de risc pentru sănătatea inimii

Medicul menționează că timpul petrecut zilnic în trafic reprezintă un factor de risc semnificativ pentru sănătatea cardiovasculară. Potrivit medicului, fiecare oră suplimentară petrecută în trafic crește riscul de boli cardiovasculare din mai multe motive.

„În primul rând, pentru că înseamnă sedentarism - stai în mașină, fără mișcare. În al doilea rând, ești expus la noxe, adică la substanțe chimice dăunătoare și proinflamatoare care se acumulează în habitaclul mașinii. Aceste substanțe atacă vasele de sânge, atât cele mici, cât și cele mari, din întregul organism. În plus, stresul cauzat de statul în trafic duce la creșterea tensiunii arteriale”, spune Pautov.

Medicul subliniază că toate aceste elemente, inflamația vasculară provocată de noxe, lipsa mișcării și tensiunea psihică, acționează împreună și afectează direct sănătatea inimii.

Pentru a reduce riscurile, specialistul recomandă câteva măsuri practice:

• ajustarea rutinei zilnice pentru a reduce timpul petrecut în trafic;
• pauze regulate în timpul șofatului;
• utilizarea corectă a sistemului de ventilație din mașină;
• transformarea timpului petrecut în trafic într-un moment de relaxare prin ascultarea de podcasturi sau muzică calmantă.

Un factor mai puțin cunoscut, dar esențial în prevenția bolilor cardiovasculare, este atitudinea față de vaccinare. Mihail Pautov a precizat că, „dacă ești antivaccinist, ai un risc mai mare de a face boală cardiovasculară”.

Medicul se referă la un studiu publicat în prestigioasa revistă Nature, care arată că persoanele vaccinate antigripal au avut o reducere de 24% a riscului de a dezvolta evenimente cardiovasculare acute într-un interval de un an.

„Efectul protector a fost și mai semnificativ la persoanele fără antecedente cardiovasculare”, explică Pautov.

El argumentează că boala de inimă este cauzată, în principal, de inflamația cronică din organism, agravată de factori precum obezitatea, alimentația nesănătoasă, sedentarismul și fumatul. Pe lângă aceasta, există și inflamația acută, care apare în timpul unor infecții, cum este gripa.

„Persoanele nevaccinate antigripal fac forme mai grave de gripă, care prelungesc inflamația și starea de boală. Cele vaccinate fac forme mai ușoare și cu inflamație redusă”, spune specialistul.

Pautov subliniază că acest aspect este crucial mai ales pentru persoanele în vârstă, care sunt mai vulnerabile la complicații grave, inclusiv boli cardiovasculare acute.

De asemenea, medicul menționează că vaccinarea anti-COVID, deși poate induce o inflamație temporară, oferă protecție mai mare decât infectarea cu virusul fără vaccinare, care produce o inflamație mult mai severă și riscuri crescute pentru inimă.

„Vaccinarea pentru bolile pentru care există recomandări medicale este un factor important de protecție cardiovasculară. Să fii nevaccinat sau antivaccinist reprezintă un factor de risc despre care poate nu știai, dar acum știi”, a declarat Pautov.

Medicul atrage atenția și asupra legăturii dintre igiena orală și sănătatea cardiovasculară.

„Știm că anumite bacterii care pătrund în fluxul sanguin din cavitatea bucală reprezintă un factor de risc pentru bolile de inimă. Despre acest aspect am mai discutat, poate nu este ceva nou pentru unii, însă pentru alții poate fi o informație nouă”, a explicat medicul.

El subliniază importanța spălatului regulat pe dinți și a vizitelor periodice la stomatolog, recomandând controale cel puțin o dată la șase luni.

„Mulți oameni se spală pe dinți, dar nu fac vizite regulate la dentist, iar acest lucru poate duce la apariția tartrului”, spune Pautov.

Medicul avertizează că tartrul, o peliculă maronie care se formează la baza dinților, nu poate fi îndepărtat acasă cu obiecte improvizate.

„În încercarea de a o îndepărta singur, riști să-ți rănești gingia, favorizând pătrunderea infecției în sânge - un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare”, explică specialistul.

Doctorul din România atrage atenția asupra unui alt factor, mai puțin discutat, dar esențial pentru sănătatea inimii: singurătatea și izolarea socială.

El subliniază că persoanele care trăiesc singure, fără prieteni sau rude cu care să vorbească, care se izolează social, suferă o scădere a imunității și un nivel crescut de stres, chiar dacă nu resimt întotdeauna acest stres în mod evident.

„Stresul persistă și afectează atât imunitatea, cât și sănătatea cardiovasculară”, adaugă Pautov.

Pentru a contracara acest risc, medicul recomandă conectarea cu alți oameni, găsirea unor grupuri de sprijin sau implicarea în activități de voluntariat.

„Este foarte important să cauți oameni cu care să te conectezi - poate persoane aflate în situații similare, care nu mai vor să fie singure. Chiar și o simplă conversație cu un necunoscut, un salut sau o întrebare scurtă poate contribui la bunăstarea ta”, spune Mihail Pautov.

Activitatea fizică intensă și bruscă, realizată fără o pregătire adecvată, este un alt factor care afectează sănătatea cardiovasculară.

„Practica sportului este esențială pentru sănătate, însă dacă nu ai o condiție fizică corespunzătoare, iar de exemplu alergi brusc după autobuz fără o încălzire prealabilă, acest șoc poate fi periculos pentru inimă”, explică medicul.

El subliniază că fără o adaptare treptată a organismului, cum ar fi vasodilatarea mușchilor, efortul fizic intens făcut brusc poate provoca efecte negative asupra inimii.

„Este foarte riscant să faci o activitate fizică intensă fără o pregătire adecvată”, avertizează Pautov.

Medicul mai atrage atenția și asupra persoanelor sedentare, care petrec mult timp pe canapea, în mașină sau la birou, iar apoi decid brusc să depună un efort fizic susținut, cum ar fi curățarea zăpezii pentru o perioadă îndelungată.

„Acest tip de efort, efectuat fără pregătire, control și supraveghere medicală, poate afecta grav inima și chiar poate declanșa un infarct miocardic”, avertizează specialistul.

Potrivit lui Pautov, astfel de cazuri sunt frecvente și reprezintă un risc major pentru sănătatea cardiovasculară.

„Un alt factor care influențează sănătatea inimii este sforăitul sau apneea în somn. Cu cât sforăitul este mai intens și senzația de sufocare nocturnă mai puternică, cu atât riscul de hipertensiune arterială și scădere a oxigenului în sânge crește. Această lipsă de oxigen repetată provoacă inflamație în țesutul cardiac, reprezentând un factor important de risc pentru bolile de inimă. De aceea, recomandăm consultarea unui medic specialist pentru evaluare și tratament”, spune Pautov.

Totodată, medicul vorbește despre menopauza timpurie, un alt factor de risc semnificativ pentru femei: „Menopauza instalată înainte de 40-46 de ani reduce nivelul de estrogen - un hormon cu efect antiinflamator și protector pentru inimă. Scăderea acestui hormon crește inflamația și riscul cardiovascular, egalându-se cu cel al bărbaților. Deși menopauza nu poate fi prevenită, terapia de substituție hormonală, prescrisă de medicul ginecolog, poate ajuta la menținerea acestui nivel de protecție. Este esențial ca femeile să adopte un stil de viață sănătos, să doarmă suficient și să gestioneze stresul, mai ales după ce protecția naturală a estrogenului dispare”.

Mihail Pautov atrage atenția și asupra poluării aerului ca factor important de risc pentru bolile de inimă. Potrivit specialistului, nu doar poluarea din exterior afectează sănătatea cardiovasculară, ci și cea din interiorul locuințelor.

„De multe ori, cea mai mare poluare este chiar în casa noastră, pentru că ținem geamurile închise și nu aerisim suficient. Mobilierul, vopselele sau chiar activitățile casnice, precum gătitul, pot emite substanțe toxice pe care le respirăm constant”, explică medicul.

El recomandă monitorizarea calității aerului prin aplicații specializate, precum IQ Air, care oferă o hartă a nivelurilor de poluare și ajută la luarea unor măsuri adecvate, cum ar fi folosirea purificatoarelor de aer cu filtre HEPA.

„Aceste filtre captează poluanții și reduc inflamația din organism cauzată de aceștia, protejând astfel inima”, subliniază Pautov.

Deși ideal ar fi ca oamenii să se mute în zone nepoluate, precum pădurea, medicul recunoaște că acest lucru nu este posibil pentru toată lumea, dar recomandă măsuri concrete pentru reducerea expunerii la poluare.

Un factor de risc mai puțin cunoscut pentru bolile cardiovasculare este expunerea prelungită la zgomot puternic. Zgomotul constant, atât la locul de muncă, cât și în mediul urban, poate crește tensiunea arterială și nivelul de stres, ceea ce influențează negativ sănătatea inimii.

„Este un aspect la care puțini se gândesc, însă este foarte logic. Mintea noastră nu este obișnuită să fie expusă în mod continuu la zgomot puternic. Această expunere permanentă crește nivelul de stres, iar tensiunea arterială urcă. Astfel, inima este suprasolicitată, ceea ce ridică riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte boli cardiovasculare”, explică Mihail Pautov.

Specialistul atrage atenția că reducerea expunerii la zgomot și găsirea unor metode de relaxare pot ajuta la prevenirea complicațiilor cardiace asociate cu stresul sonor.

De asemenea, Mihail Pautov explică că temperatura ambientală extremă este un alt factor ce afectează sănătatea cardiovasculară: „Expunerea frecventă la temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute pune o presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular, crescând riscul de afecțiuni cardiace, în special în cazul persoanelor vulnerabile”.

Mihail Pautov conchide că este important ca oamenii să fie conștienți de acești factori și să adopte măsuri de protecție corespunzătoare.