„Această situație necesită vigilență din partea populației și întreprinderea unor măsuri urgente de către serviciile specializate – autoritățile publice locale și serviciile sanitar-veterinare din teritorii, pentru gestionarea problemei câinilor fără stăpân și prevenirea cazurilor de rabie la animale”, au menționat autoritățile, transmite Știri.md.

Potrivit datelor Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, în anul 2024, rabia a fost depistată la 18 animale, în opt teritorii administrative, inclusiv două cazuri în teritoriile de est ale republicii, iar în 2025 au fost înregistrate 46 de cazuri, în 18 teritorii administrative, ceea ce reprezintă o creștere de 2,5 ori.

Din numărul total de cazuri, zece au fost înregistrate la Hâncești, câte patru - la Ungheni, Ialoveni, Dubăsari și Camenca, iar trei cazuri au fost raportate la Nisporeni. Dintre animalele domestice, cei mai afectați au fost câinii - 15 cazuri și bovinele - 16 cazuri. În rândul animalelor sălbatice, din totalul de zece cazuri, opt au fost confirmate la vulpi, care reprezintă principala sursă de infecție în mediul natural.

În anul 2024 au fost înregistrate 6.011 persoane agresate de animale, cea mai alarmantă situație fiind în municipiul Chișinău.

„Adresabilitatea cea mai înaltă a populației după asistență antirabică a fost înregistrată în 10 teritorii administrative, majoritatea cazurilor fiind în rândul locuitorilor din municipiul Chişinău (40%) și municipiul Bălți (11%), urmate de Cahul, Comrat, Ungheni, Străşeni, Floreşti, Ceadâr-Lunga, Drochia și Căuşeni”, au declarat reprezentanții ANSP.

Este de menționat că, pe parcursul anului 2025, 3.104 persoane din municipiul Chișinău au solicitat asistență antirabică, dintre care 70% au fost agresate de animale necunoscute, mai frecvent câini.

Rabia este o boală comună pentru animale și oameni, transmisă prin saliva animalelor infectate (prin muşcături, zgârieturi). Perioada de incubaţie variază între 10-14 zile și mai mult. Boala debutează cu senzaţii de dureri, prurit, furnicături la locul muşcăturii, febră, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare, vome, excitabilitate, insomnie, uneori tristeţe, halucinaţii, frică de lumină.

Riscului de a contacta rabia sunt supuse persoanele care încearcă să prindă animale sălbatice bolnave: vulpi, veverițe, dihori; persoanele care au fost agresate de animale sălbatice sau domestice bolnave şi care ulterior nu au întreprins măsuri de prevenire și tratament. De asemenea, sunt supuse pericolului de îmbolnăvire persoanele ce încearcă să acorde de sine stătător ajutor animalelor bolnave, persoanele care colectează şi transportă în laborator cadavrele/organele animalelor, posibil bolnave de rabie. Acest lucru trebuie să fie făcut doar de către specialiştii veterinari instruiţi în domeniu.

Potrivit medicilor, rabia nu poate fi tratată, dar poate fi prevenită. Ministerul Sănătăţii și Agenția Naţională pentru Sănătate Publică întreprind măsuri continue pentru asigurarea instituţiilor medicale cu preparate vaccinale. Serviciile de vaccinare curativ-profilactice sunt gratuite, iar tratamentul cu preparate antirabice, administrat la timp, poate salva viața persoanelor expuse.

În cazul traumelor provocate de animale, rana trebuie spălată abundent cu apă curgătoare şi săpun, apoi prelucrată cu tinctură de iod, pentru înlăturarea masivă a virusului rabic din rană. Este strict necesar ca, ulterior, aceste persoane să se adreseze în instituțiile medicale pentru a primi tratamentul vaccinal respectiv.

Pentru a preveni riscurile de transmitere a rabiei, deținătorii de animale de companie și cele de fermă au responsabilitatea de a asigura vaccinarea acestora împotriva rabiei, conform recomandărilor medicului veterinar. În cazul în care apar semne de boală sau comportament suspect (agresivitate neprovocată, dezorientare, salivare excesivă), este obligatorie consultarea imediată a unui specialist veterinar și izolarea animalului.