1b:I[82767,["8291","static/chunks/8291-2772d36e743ebfc3.js","3361","static/chunks/3361-ff16e1a87fdbc4e8.js","8897","static/chunks/8897-cdc240febcf0d92c.js","4949","static/chunks/4949-a006406905ead718.js","1829","static/chunks/1829-32423e461662f8b6.js","7688","static/chunks/7688-a6d4e4082eea8cf6.js","7042","static/chunks/7042-be19f69b86fdcea8.js","4208","static/chunks/4208-ba7a2dde65f87f77.js","9085","static/chunks/9085-f18696f0f8c8aed6.js","295","static/chunks/app/article/%5BcategoryUrl%5D/%5BarticleUrl%5D/page-d61065b77a1fa390.js"],"ApolloStateProvider"] 1c:T506,

Potrivit raportului, proiectul va utiliza o metodologie globală elaborată de Biroul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre (UNDRR) şi Coaliţia pentru Infrastructura Rezilientă la Dezastre (CDRI), transmite Știri.md, cu referire la infotag.md.

Metodologia include etape şi criterii pentru analiza politicilor, strategiilor şi legislaţiei naţionale, ajutând guvernele şi părţile interesate să înţeleagă riscurile şi vulnerabilităţile şi să îmbunătăţească rezilienţa infrastructurii critice.

„Dezvoltarea infrastructurii de calitate, fiabile, reziliente şi sigure pentru a sprijini dezvoltarea economică este o prioritate. Moldova are nevoie de infrastructură de calitate, rezilientă şi sigură. Acest studiu ne va ajuta să înţelegem imaginea de ansamblu şi cum putem investi mai eficient în infrastructura critică”, a declarat ministrul Andrei Spînu.

Acesta a precizat că, la finalul studiului, experţii vor prezenta situaţia infrastructurii şi vor face recomandări pentru a aborda lacunele prin gestionarea riscurilor de dezastre, adaptarea la schimbările climatice şi o listă de investiţii prioritare.