Anatol Șalaru: Moldova trebuie să-și concentreze eforturile pe reziliență și apărare

Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, unde fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a explicat de ce Republica Moldova este vulnerabilă în fața acestui tip de amenințare și de ce investițiile în sisteme anti-dronă și radar sunt esențiale pentru creșterea rezilienței statului. În acest context, autoritățile iau în calcul majorarea cheltuielilor pentru apărare până la 1% din PIB, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.

Anatol Șalaru a declarat că, din 2022, securitatea a devenit problema principală pentru Republica Moldova, iar amenințarea vine direct dinspre Federația Rusă.

„Cea mai mare amenințare pentru Republica Moldova este pericolul de a fi atacată, iar pericolul vine dinspre est, dinspre Rusia. Problema numărul unu este securitatea, nu economia, pentru că este pusă în joc existența Republicii Moldova”, a declarat Anatol Șalaru, ex-ministru al Apărării.

Potrivit acestuia, statul trebuie să-și concentreze eforturile pe reziliență și apărare, într-un context regional de război.

„Atunci când te afli în centrul unui război, nu te ajută lupta cu corupția. Problema este cum crești reziliența statului și cum îți consolidezi capacitatea de apărare”, a menționat acesta.

Șalaru a subliniat că Republica Moldova a neglijat sistematic domeniul apărării timp de aproape 30 de ani.

„Vreo 30 de ani s-a spus că nu avem nevoie de armată. S-a cheltuit foarte puțin, 0,2%, 0,3%, 0,35% din PIB. Astăzi, când prin spațiul aerian al Republicii Moldova trec dronele și rachetele rusești, toți se întreabă ce facem și cum ne apărăm”, a spus fostul ministru.

Referindu-se la problema dronelor, Șalaru a explicat că acest tip de armament este relativ nou și se află într-o continuă dezvoltare.

„Este doar al doilea război modern în care se folosesc masiv dronele. Primul a fost războiul din Karabah, când Azerbaidjanul a folosit pentru prima dată dronele într-un conflict de acest tip, iar al doilea este războiul din Ucraina”, a explicat acesta.

Potrivit fostului ministru, echipamentele anti-dronă sunt într-o cursă permanentă cu tehnologia dronelor.

„Toate armele anti-dronă sunt în dezvoltare. Softurile de la drone se modernizează zilnic. Astăzi cumperi un echipament care bruiază pe o anumită frecvență și mâine apar drone care funcționează pe altă frecvență. Dronele sunt din ce în ce mai greu de depistat și din ce în ce mai greu de doborât”, a declarat Șalaru.

El a subliniat că Republica Moldova nu dispune de suficiente mijloace tehnice pentru a-și proteja eficient spațiul aerian.

„Noi nu avem nici elicoptere, nici avioane capabile să doboare dronele. În Ucraina se folosesc elicoptere și avioane de mici dimensiuni, cu viteză mică. Noi nu avem astfel de capacități”, a spus acesta.

Șalaru a oferit și exemple din alte state, arătând că problema este una complexă chiar și pentru armate dezvoltate.

„În România au fost ridicate avioane F-16, dar dronele zboară cu 150 km/h, iar viteza minimă a unui F-16 este de 300 km/h. Dacă își reduce viteza, avionul cade. De aceea, nu pot fi folosite eficient împotriva dronelor”, a explicat fostul ministru. „În Polonia au intrat 19 drone. Doar trei sau patru au fost doborâte, restul au fost monitorizate și s-a urmărit unde au căzut, pentru a evita daune colaterale”, a declarat Șalaru.

Potrivit lui Șalaru, raza de acțiune a sistemelor anti-dronă este foarte redusă, ceea ce presupune investiții uriașe.

„Dronele zboară la altitudine mică, la 100–150 de metri, iar raza de acțiune a armamentului anti-dronă este de 3–5 kilometri. Asta înseamnă că trebuie să amplasezi echipamente din 5 în 5 kilometri de-a lungul frontierei”, a spus acesta.

În ceea ce privește bugetul, fostul ministru consideră că nici majorarea la 1% din PIB nu este suficientă pentru a acoperi nevoile reale.

„1% în Republica Moldova înseamnă aproximativ 120 de milioane de euro. Este o sumă mică pentru apărare, dar Uniunea Europeană ne ajută inclusiv pentru procurarea radarului și a altor echipamente militare”, a declarat el.

Referindu-se la dronele căzute pe teritoriul Republicii Moldova, Șalaru a precizat că acestea nu au fost lansate intenționat asupra țării.

„Nu sunt drone trimise special să lovească Republica Moldova. Sunt drone bruiate, lovite sau care și-au pierdut direcția”, a conchis fostul ministru.

Amintim că, pe 22 ianuarie, autoritățile au anunțat că o dronă de proveniență rusă a fost depistată în localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, iar survolarea acesteia a spațiului aerian al Republicii Moldova reprezintă o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a statului. Drona, cu o lungime de aproximativ 2,5 metri, a fost găsită în grădina unei case părăsite, iar experții Secției tehnico-explozive a Poliției au confirmat că aparatul conținea un dispozitiv explozibil, fiind necesară evacuarea localnicilor și o explozie controlată.

Ulterior, autoritățile au anunțat că dispozitivul exploziv a fost dezamorsat, iar în urma expertizei s-a stabilit că este vorba despre o dronă de tip Gheran-2, un model folosit de Federația Rusă în războiul din Ucraina, inclusiv pentru atacuri asupra infrastructurii civile.

Totodată, președinta Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că Republica Moldova trebuie să își consolideze capacitățile de apărare, inclusiv prin achiziționarea de echipamente moderne pentru protejarea spațiului aerian, menționând în mod special necesitatea procurării sistemelor anti-dronă și a tehnicii de supraveghere radar, în contextul riscurilor generate de războiul din Ucraina și al incidentelor tot mai frecvente cu drone în proximitatea frontierelor.