Măsurile adoptate pentru a face față virusului au dus la reducerea furnizării altor servicii medicale și la suspendarea temporară a serviciilor non-urgente. Din cauza numărului redus de locuri, au fost raportate cazuri în care pacienții nu au fost acceptați în spitale, decât în situații cu adevărat grave, medicii fiind impuși să refuze internarea pacienților noi, arată un raport al organizației neguvernamentale Amnesty International Moldova, făcut public astăzi, 7 aprilie, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Constanța Botnar, coordonator de program la ONG-ul amintit, a menționat că la începutul pandemiei deficitul substanțial de echipamente individuale de protecție a ridicat rata de infectare și a pus o presiune mare asupra lucrătorilor din domeniul sănătății, care erau deja deosebit de vulnerabili.

Cu toate acestea, puțini lucrători din domeniul sănătății au fost de acord să vorbească despre aceste probleme în mod oficial sau neoficial, de teama represaliilor. În 2020 au fost infectați cu noul coronavirus peste 1000 de lucrători medicali, iar 83 au decedat din cauza complicațiilor provocate de SARS-CoV-2.

Tot din cauza pandemiei, a fost afectată și libertatea de circulație. În luna martie, cetăţenii moldoveni reveniți din străinătate au fost obligaţi să cumpere polița de asigurare obligatorie de asistență medicală în termen de 72 de ore de la întoarcerea lor în țară. Măsura a rămas în vigoare până la ridicarea stării de urgență.

S-a întâmplat în pofida concluziei, din aprilie, a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, care a spus că măsura este discriminatorie, deoarece întoarcerea era condiționată de capacitatea de a plăti și a fost aplicată în practică în mod diferit celor care se întorceau pe calea aeriană și terestră. Nicio informație cu privire la punerea în aplicare a acestei măsuri nu a fost făcută publică, a specificat Constanța Botnar.

„Ca răspuns la pandemia COVID-19, autorităţile de facto din Transnistria au introdus restricţii privind călătoriile din teritoriul controlat de Guvernul Moldovei pentru persoanele fără „paşapoarte” locale.

În timp ce au fost făcute numeroase excepţii, această măsură a vizat în mod special lucrătorii medicali rezidenţi în Transnistria şi care lucrau peste Nistru, care, în consecinţă, au fost forţaţi să aleagă de ce parte a liniei de conflict să trăiască şi să muncească. Acest lucru, combinat cu lipsa generală de personal medical, a redus furnizarea serviciilor medicale pentru populația locală”, se mai menționează în raport.

Veaceslav Tofan, director executiv al Amnesty International Moldova, a subliniat că, în timp ce protestele de stradă au avut loc în mod regulat pe tot parcursul anului 2020, dreptul la libertatea de întrunire pașnică, în general, a fost respectat.

„Cu toate acestea, la 16 iulie poliţia din Chişinău a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa o adunare paşnică a câtorva zeci de oameni. Poliția a reținut, iar mai târziu a eliberat fără acuzare 9 persoane.

În luna august, primarul Chişinăului a interzis aducerea vehiculelor agricole la locul desfășurării protestelor după ce unii protestatari au folosit aceste vehicule pentru a se deplasa la un protest. Organizatorii protestului au contestat decizia în instanţă, rezultatul fiind încă în aşteptare la sfârşitul anului”, a atenționat Veaceslav Tofan.

Raportul mai arată că problemele ce țin de procesele echitabile persistă. „În februarie, procurorul general a recunoscut motivaţia politică din spatele unei urmăriri penale inițiate de către predecesorul său şi a anunţat revizuirea a 38 de dosare penale. Până în decembrie, în niciunul dintre aceste cazuri condamnarea nu a fost anulată sau procedurile penale încheiate.

Cel mai important a fost cazul împotriva lui Veaceslav Platon, condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare pentru fraudă. În mai, procurorul general a anunţat că probele împotriva lui au fost fabricate, iar Veaceslav Platon a fost eliberat în luna următoare, în aşteptarea anchetei şi rejudecării ulterioare. Cu toate acestea, revizuirea celor 38 de cauze a provocat îngrijorări cu privire la justiția selectivă, inclusiv lipsa unor criterii clare care să susțină alegerea cauzelor”, concluzionează experții de la „Amnesty International” Moldova.

Raportul amintește că urmărirea penală inițiată împotriva oficialilor acuzați de reținerea ilegală și returnarea forțată a șapte cetățeni turci în Turcia în 2018 a fost clasată.

„Însă, în urma presiunilor publice, în septembrie, procurorul general a dezvăluit că unul dintre oficiali a fost condamnat şi amendat în iulie. Decizia instanței nu a fost publicată oficial, ci a fost dezvăluită presei”, se menționează în raportul „Amnesty International Moldova”.