Acestea sunt principalele concluzii ale oamenilor de ştiinţă, prezentate în cadrul conferinţei de presă de la Infotag, pe baza rezultatelor studiului situaţiei de pe Nistru, transmite Știri.md.

În cadrul proiectului transfrontalier Hidroeconex, oamenii de ştiinţă din cele trei ţări au pregătit un studiu: "Monitorizarea râurilor Nistru şi Prut şi indicatorii impactului instalaţiilor hidroenergetice asupra funcţionării ecosistemelor acvatice transfrontaliere".

Aportul în proiect l-au adus angajaţii Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Moldova, Universităţii Dunărea de jos din oraşul Galaţi, precum şi cei ai Institutului de Ecologie Marină şi Centrului Naţional Hidrometeorologic al Mării Negre şi Azov (Ucraina).

Doctor habilitat în ştiinţe biologice, profesorul Institutului de Zoologie, Elena Zubcova, a menţionat că, în prezent, unul dintre cele mai mari complexe hidroenergetice din Europa şi din lume a fost construit pe Nistru, care nu aparţine categoriei râurilor mari.

"Cercetările noastre au arătat că acest lucru provoacă daune râului şi ar putea duce la dispariţia acestuia", a spus omul de ştiinţă.

Potrivit ei, după construirea primei centrale hidroelectrice în 1983 în Novodnistrovsk ucrainean, s-au luat anumite măsuri pentru salvarea râului.

"După construcţia barajului de 60 de metri înălţime, au apărut probleme grave de mediu. Pe tot parcursul anului, apa cu o temperatură de nouă grade Celsius a ieşit din baraj.

Multe specii de peşti şi alte organisme au început să dispară. Apoi, anumite măsuri au fost luate: s-a construit un nou baraj, care a reţinut valurile şi nu a permis aruncarea organismelor vii.

Totuşi, în 1992, au fost instalate încă trei turbine, drept urmare noul baraj a fost folosit pentru a nu "ţine" apă, dar pentru a genera electricitate", a spus Zubcova.

Ea a amintit că după aceea au fost instalate mai multe turbine, iar acum vorbesc despre extinderea centralei hidroelectrice de pe Nistru.

"Din cauza faptului că apa este mai ieftină decât electricitatea, acum nimeni nu se gândeşte la râu, toată lumea se străduieşte să genereze cât mai multă energie şi cât mai ieftin posibil.

În acelaşi timp, ei spun că nu există nicio ameninţare pentru mediu, deoarece centrala hidroelectrică nu generează deşeuri solide şi substanţe toxice.

Dar ele distrug râul. Există o ameninţare la adresa alimentării cu apă. Deja în Naslavcea debitul de apă este mai mic de 100 de metri cubi pe secundă la o normă de 200-240", a spus omul de ştiinţă.

Ea consideră că "problema Nistrului este extrem de politizată" şi trebuie luate măsuri de urgenţă.

"De obicei, vorbesc despre râu înainte de alegeri. Şi apoi uită. Unii spun că au chiar "propuneri gata făcute" pentru salvarea râului. Nu există astfel de soluţii. Am calculat că, dacă eliminăm barajele şi readucem Nistrul la starea normală a râului, atunci, poate în patru ani, va începe restaurarea ecosistemului", a subliniat Zubcova.

Vorbind despre concluziile cercetătorilor, ea a spus că oamenii de ştiinţă vor recomanda Uniunii Europene să excludă centralele hidroelectrice de pe lista producătorilor de "energie verde".

"Comisia Europeană oferă finanţare în plus producătorilor de "energie verde". Acest lucru este complet greşit. Dacă vorbim despre "verde", atunci aceste staţii duc doar la faptul că apa râului se opreşte şi începe să se înverzească, ca într-o mlaştină", a concluzionat Zubcova.