Alegerile din R. Moldova și România, fraudate? Cum răspunde șeful IGP

În cadrul podcastului Raport, Cernăuțeanu a spus că acuzațiile privind transportarea organizată a alegătorilor români la secțiile de vot din R. Moldova, adesea vehiculate în spațiul public, nu s-au confirmat, transmite Știri.md.

„Am fost la fața locului, era vorba despre studenți și elevi veniți la un eveniment de tip „uși deschise”la Universitatea Tehnică. Nu a fost vorba despre aducerea organizată a alegătorilor”, a explicat șeful IGP.

El a menționat că la secțiile de votare au fost prezenți polițiști și că cooperarea cu autoritățile române a fost constantă. Totodată, a atras atenția asupra unui incident în care, după patrularea zonei bulevardului Ștefan cel Mare, au fost distribuite pliante electorale, ceea ce ridică suspiciuni privind posibila intenție de a genera acuzații de agitație electorală în ziua votului.

Referinduse la procesele electorale anterioare din R. Moldova, în ceea ce privește corupția electorală, Cernăuțeanu a declarat că la scrutinul din 2024 au fost documentate cazuri de fraudă și cumpărare a voturilor, însă a asigurat că instituțiile de drept au intervenit prompt încă din primele luni ale anului pentru a preveni și combate aceste ilegalități.

„Am început documentarea și investigarea mecanismelor ilegale încă din ianuarie, cu dosare pe corupere electorală și finanțare ilegală. Au fost reținute sume importante de bani și desființate rețele care încercau să introducă fonduri nelegale prin diverse metode, inclusiv prin aplicația PSB, care ulterior a fost blocată în R. Moldova”, a declarat oficialul.

Șeful IGP a evidențiat că metodele de influențare a alegerilor devin tot mai sofisticate, implicând sisteme digitale complexe ce folosesc ruble, dolari, criptomonede și lei, „un fel de mecanism bursier sofisticat”.

El a menționat că procesul de investigare este dificil, necesitând aprobări speciale de la procurori și judecători pentru ca probele să fie admise în instanță.

„Lecția a fost învățată, dar trebuie să o și păstrăm. Este importantă memoria instituțională, pentru că dacă pierdem oamenii cu experiență, e greu să reconstruim tot ceea ce am realizat până acum”, a adăugat Cernăuțeanu.

În plus, Cernăuțeanu a explicat că peste 200 de sancțiuni contravenționale au fost confirmate în instanță pentru persoanele implicate în coruperea electorală, iar amenzile, unele de până la 37.000 de lei, au fost deja încasate în bugetul de stat. El a subliniat că pentru a evita amenzile, unii inculpați au colaborat cu anchetatorii, soluție care însă „funcționează o singură dată”.

Referindu-se la „listele” cu persoane implicate în scheme de corupere electorală care au apărut în spațiul public, Cernăuțeanu a precizat că acestea nu sunt documente simple sau fabricate, ci rezultate ale unor măsuri speciale de investigație realizate pe parcursul unui an.

„Această listă apărută în campania electorală nu a fost fabricată. Ea este rezultatul activității organelor de urmărire penală și probează implicarea celor menționați”, a declarat el.

În același timp, a exclus că listele cu persoanele, care și-ar fi vândut votul la alegeri, și care circulă în presă, ar face parte din dosarele anchetate de IGP, adăugând că unele dintre ele au fost folosite în scopuri de „victimizare” de către organizații criminale.

„Multe dintre aceste liste provin din evidențele magazinelor sociale, unde au fost culese date în scopuri complet diferite”, a mai spus Cernăuțeanu.

Șeful Poliției a explicat că lista oficială este rezultatul colaborării intense între autoritățile statului, iar accesul la aceste informații este strict controlat.

În perspectiva alegerilor parlamentare din această toamnă, Viorel Cernăuțeanu a avertizat că gruparea Șor și-a schimbat tacticile, folosind metode mai sofisticate pentru a-și ascunde implicarea în procesele electorale. Pe lângă metodele tradiționale, sunt utilizate tehnici digitale complexe, iar acțiunile sunt coordonate în secret. În cadrul unor măsuri speciale, Poliția a documentat sesiuni de instruire în Serbia și alte locații, unde enoriași, dar și parțial fețe bisericești, au fost învățați cum să facă propagandă electorală și să transmită mesaje pe rețelele sociale.

„Au fost organizate lecții specializate pe teme diverse, economie, religie, cultură, susținute de experți din Moscova, fiecare pe domeniul său, pentru a targeta cât mai eficient diferitele grupuri sociale”, a spus Cernăuțeanu.

El a menționat că tacticile grupării includ selectarea atentă a participanților, astfel încât, spre exemplu, la o lecție despre religie să participe doar cei care împărtășesc confesiunea respectivă, iar mesajele sunt adaptate pe grupuri, pentru a asigura o influență cât mai eficientă.

De asemenea, a menționat că au fost observate ședințe online, inclusiv pe platforme precum Zoom, unde se transmiteau instrucțiuni din Rusia către participanți pentru a-și mobiliza alegătorii.

„Acest mecanism este pus la punct pentru a nu permite identificarea ușoară a implicării grupării Șor în procesul electoral”, a conchis Viorel Cernăuțeanu.