Alegeri, reziliență și viitorul în UE: Interviu cu ambasadorul României

Știri.md: Pe 28 septembrie, cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați la urne pentru a-și alege viitorul Parlament. Din perspectiva României, cât de importante considerați aceste alegeri în actualul context geopolitic și european? 

Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu: Aș dori să subliniez că, la alegerile parlamentare din 28 septembrie, cetățenii Republicii Moldova vor decide, în primul rând, direcția în care își doresc să se îndrepte și viitorul în care vor crește și se vor dezvolta generațiile viitoare.

Au fost patru ani grei marcați de crize semnificative generate din exterior, dar și de o perioadă de reforme și modernizare și progrese pentru Republica Moldova, totul pe fondul unor evoluții globale și regionale extrem de dificile. În general, reformele nu sunt simple pentru niciun stat, pentru că ele vin să modifice și îmbunătățească sisteme existente cu scopul de a crește eficiența și adaptarea la noi realități. Totul pentru a asigura prosperitatea pe termen lung. 

În acești patru ani, Republica Moldova nu doar că a făcut reformele necesare, ci a devenit un exemplu de urmat din acest punct de vedere, între statele aspirante la statutul de membru UE.

Astăzi, Republica Moldova este tot mai vizibilă în plan global și a ajuns să aibă o voce de care se ține cont pe scena europeană. Este apreciată la adevărata sa valoare. Există acum un sentiment puternic că Republica Moldova are potențial. Aceasta este imaginea succesului pentru un stat, iar cetățenii Republicii Moldova ar trebui să fie mândri de ceea ce au realizat prin eforturi și prin sacrificii comune. 

Aceste reușite au venit în condiții extraordinar de complicate. Imediat după ultimele alegeri parlamentare, Rusia a lansat agresiunea militară la scară largă împotriva Ucrainei, iar Republica Moldova a fost de departe cel mai afectat stat după Ucraina. 

Și totuși a mers înainte. Cu hotărâre și profesionalism. 

Astăzi, Republica Moldova nu mai depinde de Rusia din punct de vedere energetic. Există perspective pozitive pe termen lung pentru creșterea capacităților locale de producție de energie dacă se continuă în această paradigmă.

Mai mult, avansează în ritm rapid proiectele de interconectare cu România și implicit cu spațiul european în domeniul energiei și în domeniul transporturilor. Podul Ungheni-Ungheni va fi primul pod peste Prut construit în ultimii 60 de ani. 

Dar cel mai important, Republica Moldova a ajuns astăzi într-o etapă foarte avansată a parcursului european, devenind stat candidat și încheind cu succes procesul de screening bilateral. Depinde numai de ea să facă pașii următori. 

Prin urmare, putem vedea că Republica Moldova și-a dovedit sieși în acești patru ani că poate depăși limitări care păreau insurmontabile, că poate construi și că poate performa pe calea europeană. Iar cetățenii Republicii Moldova au legitimat și încurajat aceste eforturi, inclusiv prin rezultatul votului la referendumul pentru integrare europeană.

Aceasta este principala miză a acestor alegeri parlamentare din Republica Moldova. Cetățenii Republicii Moldova au posibilitatea să decidă democratic dacă vor continua pe acest drum sau dacă schimbă direcția tocmai când au început să obțină rezultate.

Știri.md: În ultimii ani, atât România, cât și R. Moldova au fost vizate de campanii de dezinformare și tentative de influențare externă. În contextul apropiatelor alegeri, ce riscuri identificați privind ingerințele externe și cum ar putea colabora cele două state pentru a le preveni?

Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu: Republica Moldova se confruntă cu o amplificare serioasă a acțiunilor hibride ale Rusiei, acțiuni care nu reprezintă o noutate. Este, desigur, o situație profund îngrijorătoare.

Dorința Moscovei de a influența procesele electorale din Republica Moldova în beneficiul propriu și în detrimentul interesului cetățenilor Republicii Moldova, în detrimentul aspirațiilor europene legitime ale acestora, a fost foarte evidentă și la alegerile prezidențiale și la referendumul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova din anul trecut. 

În general, acțiunile de destabilizare, inclusiv prin folosirea dezinformării, prin promovarea propagandei, sunt o preocupare continuă pentru toate statele democratice europene. Procesele electorale democratice sunt perioade în care o influențare de moment a alegătorilor poate genera consecințe geopolitice pe termen lung.   

Pentru Republica Moldova, poate însemna pierderea progreselor obținute în parcursul european și a independenței pe care a câștigat-o față de influența rusă. 

De aceea, depunem eforturi majore, la nivel bilateral și la nivel european, pentru sprijinirea consolidării rezilienței Republicii Moldova la acest tip de acțiuni. 

Un element important pentru contracararea acțiunilor de tip hibrid ale Rusiei este consolidarea instituțională. Este un sector în care România își concentrează eforturile, inclusiv prin programe de schimb de experiență. 

Avem și programe prin care sprijinim instituțiile specializate din Republica Moldova. România, prin Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), a sprijinit cu echipamente Centrul pentru comunicare strategică și combaterea dezinformării din Republica Moldova. Tot prin RoAid am contribuit anterior la dotarea Agenției pentru Securitate Cibernetică a Republicii Moldova. 

Și Uniunea Europeană contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea capacităților de răspuns ale Republicii Moldova față de acțiunile hibride, mai ales prin Misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova, dar și prin programe bilaterale ale statelor membre. 

În ceea ce privește contracararea dezinformării, contează foarte mult și implicarea tuturor cetățenilor. Societatea civilă, mediul academic și universitar, oamenii de afaceri, toți trebuie să înțeleagă că Moscova folosește aceste instrumente în detrimentul interesului lor pe termen lung.

Știri.md: România este unul dintre cei mai activi susținători ai integrării europene a R. Moldova. Care considerați că sunt cele mai importante realizări obținute în acest proces în ultimul an și ce pași ar trebui urmați în continuare?

Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu: Republica Moldova a făcut progrese semnificative într-un timp foarte scurt în parcursul său de integrare europeană. Autoritățile Republicii Moldova au reușit cu resurse puține să avanseze în ritm accelerat complicatul proces de evaluare a legislației naționale, premergător începerii negocierilor de aderare.  

De asemenea, au continuat reformele în domeniul justiției. Acestea sunt foarte importante, nu numai pentru integrarea europeană, ci mai ales pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, dat fiind faptul că accesul la un proces de justiție bine organizat, transparent, sigur și corect reprezintă un impuls consistent pentru investiții.  

Summitul UE – Republica Moldova organizat la Chișinău în data de 4 iulie 2025 a confirmat foarte clar aceste progrese tehnice, mai greu de înțeles pentru publicul larg, dar care proiectează prosperitate. 

Trebuie să apreciem la adevărata valoare eforturile depuse de administrația de la Chișinău, dar și voința politică fără precedent în Republica Moldova de a reforma toate domeniile, de a le aduce la standarde europene, de a le alinia la un sistem menit să conducă la dezvoltare socială și economică. Pentru că asta reprezintă în fond proiectul european, oportunități echitabile pentru toți cetățenii europeni, indiferent de limba vorbită, de apartenența etnică sau de opțiunile religioase.

Iar pentru înțelegerea beneficiilor în perspectivă, vă aduc exemplul României, care a depus cererea de aderare la UE în 1995. Deschiderea negocierilor a fost aprobată de Consiliul European din decembrie 1999, negocierile au fost încheiate în decembrie 2004, Tratatul de Aderare a fost semnat în aprilie 2005 și a fost ratificat de toate statele membre până în noiembrie 2006 iar aderarea efectivă s-a produs la 1 ianuarie 2007. În această perioadă de 12 ani, PIB-ul României a crescut de 8 ori. 

Știri.md: Pentru a avansa în negocierile de aderare, R. Moldova trebuie să accelereze reformele. În ce domenii vedeți cea mai mare nevoie de acțiune rapidă pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene și a menține sprijinul statelor membre?

Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu: Republica Moldova s-a remarcat în ultimii patru ani printr-o implementare susținută a reformelor necesare pentru integrarea europeană. Implementare care este recunoscută la nivel european. Astăzi, Republica Moldova este un exemplu pozitiv iar Planul Național de Acțiuni pentru Aderarea la UE, pentru anii 2024 – 2027, reprezintă un document foarte ambițios, care este o oglindă a viziunii autorităților de la Chișinău în ceea ce privește sincronizarea agendei de modernizare a țării cu procesul integrării europene. 

Uniunea Europeană folosește un sistem bazat pe merit în evaluarea statelor care aspiră la integrare. De aceea, nu trebuie să se îndoiască nimeni că, astăzi, Republica Moldova este un stat candidat tocmai pentru că a implementat reformele necesare obținerii acestui statut. 

Prin primirea calității de stat candidat, Republica Moldova a intrat într-un proces european de monitorizare și sprijin foarte bine structurat, care oferă un program foarte clar pentru reforme. În principiu, toate recomandările Comisiei Europene privind reformele trebuie urmate, iar Republica Moldova a dovedit și dovedește în fiecare zi o voință politică admirabilă pentru implementarea acestora. Iar Planul de Creștere Economică pentru Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro demonstrează susținerea fără precedent din partea instituțiilor europene și a statelor membre pentru proiectul european al Republicii Moldova.     

România sprijină acest proces și avem un program continuu de schimb de experiență la nivel bilateral cu Republica Moldova pentru a sprijini reforma administrativă, consolidarea instituțiilor și eficientizarea procesului de adoptare a legislației europene. Experții din România și Republica Moldova se află într-un dialog permanent la nivelul multor instituții și în multiple domenii de interes. Am organizat și finanțat inclusiv prin RoAid astfel de programe. 

Angajamentul nostru pentru sprijinirea Republicii Moldova este unul ferm, iar România a răspuns în mod consecvent solicitărilor de sprijin pentru reforme primite de la Chișinău. Avem, din acest punct de vedere un Parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova care constituie o bază solidă pentru cooperarea bilaterală.

Știri.md: Cooperarea dintre România și R. Moldova s-a intensificat în ultimii ani. Care sunt principalele proiecte strategice în derulare și ce inițiative noi ar putea fi lansate în viitorul apropiat?

Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu: În ultimii ani, cu predilecție în ultimii patru ani, cooperarea dintre România și Republica Moldova a cunoscut o creștere fără precedent în istoria recentă a relațiilor bilaterale. Chiar la 1 septembrie, de Ziua Diplomației Române, am lansat o campanie de prezentare a unora dintre proiectele și inițiativele în derulare, reprezentative pentru acțiunea României în sprijinul tuturor cetățenilor de pe acest mal al Prutului.

Nu este o exagerare să spunem că avem proiecte de cooperare în aproape toate domeniile. Cooperarea se extinde până la nivel tehnic în cadrul ministerelor și instituțiilor. Mai mult, și la nivel local avem o cooperare foarte activă, concretizată sub forma înfrățirilor.

Spre exemplu, de mare importanță nu numai pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar și pentru dezvoltarea economică, sunt, desigur, proiectele de interconectare în domeniul transporturilor. 

România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova iar investițiile din România sunt substanțiale. Prezența masivă a comunității oamenilor de afaceri din România încurajează investiții din partea altor state membre, iar potențialul Republicii Moldova este unul foarte important, având în vedere resursa umană de calitate. Pentru a maximiza oportunitățile de dezvoltare sigur că avem nevoie de o infrastructură îmbunătățită pentru a sprijinii dezvoltarea economică. 

Sunt planificate nu mai puțin de cinci noi poduri rutiere peste râul Prut. Este vorba despre Stânca (România) – Costești (Republica Moldova), Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova), Fălciu (România) – Leca (Republica Moldova), Răducăneni (România) - Bărboieni (Republica Moldova) și, desigur, Ungheni (România) – Ungheni (Republica Moldova), unde lucrările de construcție au început deja în luna aprilie 2025. În timp, ne dorim ca podul Ungheni – Ungheni, care va fi conectat la viitoarea autostradă A8 din România, să facă legătura cu autostrada către Chișinău pentru o conectare rutieră consolidată a Republicii Moldova cu România și Uniunea Europeană.

În plus, multe alte poduri rutiere vor fi modernizate. Sunt și alte proiecte complementare în derulare. 

Continuă, de asemenea, lucrările pentru operaționalizarea punctului de trecere al frontierei pe podul de cale ferată Cantemir – Fălciu, care ne dorim să devină operațional cât mai repede posibil. Va fi un impuls semnificativ dat mai ales transportului greu de marfă între Republica Moldova și România. 

Totodată, va fi derulat un proiect de modernizare a conexiunii feroviare Iași (România) – Ungheni (Republica Moldova) și a podului feroviar peste râul Prut aferent acestei conexiuni, cu o contribuție semnificativă din partea Uniunii Europene. 

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova au o cooperare consolidată pentru impulsionarea proiectelor comune. Avem vizite bilaterale și discuții la nivelul acestor ministere în mod frecvent.

Continuăm, de asemenea, implementarea proiectelor finanțate prin „Acordul privind asistența tehnică și financiară în baza unui ajutor nerambursabil de 100 milioane de euro” oferit de Guvernul României. Deja 33 de proiecte finanțate de România prin acest instrument au fost finalizate în cadrul programului Satul European și au facilitat alimentarea cu apă și lucrări de sanitație pentru locuitorii unor localități precum satul Lozova din raionul Strășeni sau localitățile Tohatin, Cheltuitori, Bunești din apropierea Chișinăului.

Avem programe de schimburi de experiență și de bune practici pentru susținerea reformelor, al căror scop este consolidarea instituțională a Republicii Moldova și avansarea cât mai rapidă a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Știri.md: Justiția, educația și energia sunt domenii esențiale pentru modernizarea țării. Cum sprijină România aceste reforme în R. Moldova – fie prin investiții, fie prin asistență tehnică sau expertiză instituțională?

Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu: Din punctul de vedere al securității energetice, Republica Moldova a făcut probabil cele mai mari progrese, dacă ne gândim de unde a plecat în urmă cu numai patru ani. Cooperarea bilaterală a fost esențială pentru a ameliora impactul crizelor energetice generate de Rusia în ultimii ani. După cum cunoașteți, România a oferit o plafonare a prețului energiei electrice cumpărate de Republica Moldova de la producătorii români, iar interconexiunile dintre sistemele noastre energetice au fost vitale. Mă gândesc aici la gazoductul Iași - Ungheni – Chișinău care a jucat un rol vital în aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova și evitarea unei crize cu impact direct pentru bunăstarea cetățenilor săi. 

Totodată, în ultimii patru ani firmele românești din energie au investit în Republica Moldova. Vestmoldtransgaz, subsidiară a Transgaz, este în acest moment operatorul rețelei de transport a gazelor naturale din Republica Moldova. Este o implicare care susține dezvoltarea sectorului energetic din Republica Moldova. 

Mai avem și alte proiecte de interconectare în dezvoltare. Un astfel de proiect este linia electrică aeriană Suceava – Bălți, de necesitate maximă pentru consolidarea interconectării în domeniul energiei electrice și pentru asigurarea unei capacități de transfer îmbunătățite pe frontiera comună.

În ceea ce privește educația, România investește masiv și în dezvoltarea resurselor umane din Republica Moldova. Cooperarea la nivel universitar trece printr-un proces de aprofundare, inclusiv prin deschiderea în Republica Moldova a unor extensii ale universităților din România. Bursele oferite pentru studenți din Republica Moldova care studiază în universitățile din România însumează zeci de milioane de euro anual. Avem programe de pregătire pentru profesorii din Republica Moldova dezvoltate cu universități românești și finanțate de Guvernul României. 

După cum știți, România a investit masiv și pe plan local în sistemul de educație din Republica Moldova. Aceste investiții continuă prin intermediul „Acordului privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova de către România”. Sunt investiții  pentru a asigura un acces mai bun la educație și condiții mai bune în sistemul de învățământ pentru tinerii din Republica Moldova. Din acest punct de vedere, doresc să menționez proiectul „Dezvoltarea transportului școlar în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova” a cărei finanțare a fost aprobată de Guvernul României în 2023. Prin acest program s-au achiziționat microbuze pentru transportul elevilor. Anul trecut a fost aprobată finanțarea în valoare de 2.4 milioane de euro pentru proiectul „Reconstrucția capitală a căminului studențesc nr. 3 al Universității de Stat „B.P. Hașdeu” din Cahul”.  

Nu în ultimul rând, în ultimii doi ani România a sprijinit masiv consolidarea unui parteneriat științific cu Republica Moldova în domeniul cercetării, în marja căruia au fost finanțate 100 de proiecte care implică peste 1000 de cercetători de pe ambele maluri ale Prutului, în domenii inovatoare, de importanță globală. 

În domeniul justiției, cooperarea se desfășoară la nivel tehnic și este bine calibrată pentru a permite împărtășirea experienței României în domeniul reformelor și a luptei anticorupție. Partenerii instituționali ai României, alături de care am derulat deja proiecte finanțate de Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe și implementate de RoAid, sunt Ministerul Justiției, Institutul Național al Justiției, Procuratura Anticorupție.

Știri.md: În contextul războiului din Ucraina și al instabilității din regiune, R. Moldova rămâne un stat vulnerabil la presiuni externe. Cum apreciază România riscurile actuale la adresa securității Moldovei și ce soluții vedeți pentru consolidarea rezilienței naționale a țării?

Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu: România își dorește ca Republica Moldova să obțină securitatea și prosperitatea pentru toți cetățenii ei. Din acest punct de vedere, remarc, în primul rând, că singura opțiune care poate asigura această securitate și prosperitate este integrarea europeană – căci Uniunea Europeană este un spațiu al prosperității, stabilității și securității. Cetățenii R. Moldova trebuie să vadă și să înțeleagă foarte clar de unde vin amenințările și cine le sunt prietenii adevărați.

Prin reformele implementate pentru avansarea procesului de integrare europeană în domenii cheie, precum cel al energiei, Republica Moldova a reușit să elimine multe dintre instrumente de presiune la care în mod obișnuit a fost vulnerabilă.

Totodată, reformele din domeniul justiției promit să ofere instrumentele necesare pentru a consolida reziliența internă a Republicii Moldova.

Consider că pașii importanți făcuți de Republica Moldova în domeniul rezilienței în ultimii patru ani nu trebuie subestimați. 

Dacă luăm în considerare efortul uriaș, prin toate mijloacele, depus de Rusia pentru influențarea proceselor electorale de anul trecut din Republica Moldova și rezultatul clar obținut în favoarea continuării procesului de integrare europeană, putem deja să spunem că atât instituțiile statului, cât și cetățenii Republicii Moldova au dovedit reziliență. 

Este o dovadă că dezinformarea și propaganda nu pot influența oamenii care își cunosc foarte bine valorile și interesele și care înțeleg factorii unei dezvoltări reale, sustenabile și pe termen lung.

În același timp, există o cooperare strânsă la nivel tehnic între experții din instituțiile românești și cele de la Chișinău pentru avansarea reformelor instituționale pe model european, menite să aducă stabilitate și securitate pentru cetățenii Republicii Moldova.

Republica Moldova se află din acest punct de vedere într-o situație privilegiată pentru că are în România un partener cu experiență europeană de care o leagă o comunitate de limbă ce facilitează foarte mult cooperarea, o cooperare care are ca obiectiv securitatea noastră comună.

Știri.md: Ați remarcat o schimbare în atitudinea și percepțiile tinerilor din Republica Moldova în ceea ce privește legăturile cu România? Care sunt oportunitățile pe care le oferiți tinerilor moldoveni prin burse, schimburi academice sau inițiative comune în domeniul inovării?

Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu: România investește masiv în viitorul tinerilor din Republica Moldova prin acordarea de burse pentru studiu în universitățile românești. Este o investiție în resursele umane din Republica Moldova și, totodată, o investiție pe care o facem în viitorul acestor tineri. 

Dat fiind faptul că fondul total al burselor pentru studenții din Republica Moldova a crescut în ultimii ani, putem aprecia că există un interes major din partea tinerilor din Republica Moldova pentru a studia în universitățile din România. Este o măsură a succesului de care se bucură acest program. 

Avem programe de pregătire pentru profesori din Republica Moldova dezvoltate cu universități românești și finanțate de Guvernul României. Suntem deja la a doua ediție a programului Cursurilor intensive pentru profesorii de limba română din Republica Moldova, o inițiativă a Ambasadei României la care au răspuns pozitiv șapte universități românești, cu două mai mult decât anul trecut (Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Oradea, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). 

Prin intermediul acestui program lansat anul trecut, peste 300 de profesori care predau limba română în regiuni precum Taraclia, UTA Găgăuzia sau municipiul Bălți au beneficiat deja de programe de formare profesională în România. 

Nu în ultimul rând, merită subliniat că, în acest an, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași a organizat o Tabără de Vară, la care au participat 200 de tineri aparținând minorităților etnice din Republica Moldova. 

Totodată, Guvernul României continuă investițiile majore făcute în programe educative și culturale în Republica Moldova. După cum știți, au fost și în trecut investiții majore în programe de excelență în educație, programe de dotare a unor universități din Republica Moldova, proiecte de donație de carte în limba română, organizarea de acțiuni culturale și multe altele. Vorbim de sute de proiecte. 

Chiar zilele trecute a avut loc ceremonia care a marcat cea de a doua ediție a proiectului „Cărți în limba română pentru bibliotecile din Republica Moldova”. Am completat donația de carte în limba română de aproape 200.000 de volume în format hârtie și în format digital realizată în 2024 cu alte 80.000 de volume care vor fi distribuite bibliotecilor publice din Republica Moldova, în cadrul parteneriatului foarte bun cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Vom continua să consolidăm, prin proiecte comune cu Republica Moldova, comunitatea de limbă, cultură și istorie care ne leagă. 

Totodată, lucrăm pentru întărirea și dezvoltarea continuă a relațiilor de cooperare pe care le avem cu instituțiile educaționale și de cultură din Republica Moldova.

Știri.md: În prag de alegeri și într-un moment crucial pentru viitorul european al Republicii Moldova, ce mesaj transmiteți cetățenilor moldoveni?

Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu: Nu este deloc un secret că mobilizarea cetățenilor Republicii Moldova pentru un vot concludent anticorupție și proeuropean a surprins pozitiv toate statele membre ale Uniunii Europene. 

Nu mai este nevoie ca cineva să evalueze atașamentul cetățenilor Republicii Moldova față de valorile europene, pentru că acest atașament a fost dovedit prin vot democratic. 

Cetățenii din Republica Moldova au arătat, inclusiv la referendumul pentru integrarea europeană, că există o majoritate care poate susține continuitatea procesului de integrare europeană.

Din punctul de vedere al României, putem spune că am urmărit cu bucurie modul în care cetățenii de pe acest mal al Prutului au susținut prin vot integrarea în familia europeană din care, istoric, sunt deja parte, la fel ca România – de aici și obiectivul comun de politică externă. 

De aceea, așteptăm cu interes, optimism și încredere alegerile parlamentare. 

Ceea ce aș dori să le transmit cetățenilor este să analizeze corect progresele pe care le-a făcut Republica Moldova pe drumul său european în ultimii patru ani, să aprecieze corect intervalele de timp necesare pentru transformările profunde pe care și le doresc în Republica Moldova și să privească optimist posibilitățile viitoare pe care le aduce în general perseverența până la atingerea obiectivelor.

Știri.md: Vă mulțumim!