Afacerea cu apartamente pentru procurori. Cum ajung familii cu copii în stradă

Pentru că fondul de locuințe libere din Capitală s-ar fi epuizat, unii oameni ai legii recurg la diferite scheme ca să obţină un apartament gratuit, transmite Știri.md cu referire la anticoruptie.md. 

În unele cazuri în spatele acestor acţuni stau persoane care riscă să ajungă în stradă fiind scoase forţat din apartamentele râvnite de procurori.

Familia Florea are doi copii minori şi riscă să ajungă în stradă, iar apartamentul în care locuieşte de 17 ani, să ajungă în proprietatea Tatianei Timofti-Rusanovscaia, procuroră în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS). 

La momentul când a solicitat locuinţă de serviciu procurora Timofti –Rusanovscaia era proprietara la o pătrime dintr-un apartament de peste 72 de metri pătrați. Soțul ei primește, în 2009, moștenire un apartament pe strada Sarmisegetuza din Chișinău.

Tatiana Timofti-Rusanovscaia ne-a declarat că nu are la moment unde locui. Cu puțin timp înainte procurora a încercat să evite să ne răspundă la întrebări, negând că se numește Tatiana Timofti-Rusanovscaia. 

După o schemă similară s-a pricopsit cu un apartament și procurorul Anticorupție Vitalie Codreanu. În martie 2009, omul legii a depus o cerere la Primăria Chișinău privind asigurarea cu spațiu locativ. 

Peste 10 zile municipalitatea i-a răspuns lui Codreanu că nu dispune de spațiu locativ. La rândul său, procurorul s-a adresat cu o plângere în instanță, iar în aprilie 2009, Curtea de Apel Chișinău a obligat Primăria Chișinău să-i ofere spațiu locativ.

Deși schema părea să fie una ideală, ulterior s-a dovedit că locuința respectivă are moștenitori de drept. Maria Railean a fost căsătorită cu Mihail Railean, alias Mişa Moldovan, un cunoscut lider interlop din anii 90. După decesul Mariei, Mihail Railean, moștenitorul imobilului, se recăsătorește cu o tânără pe nume Olga Gorobeț, care îi naște doi fii, Alexandru și Anatol.

Solicitat de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Vitalie Codreanu a refuzat să facă declarații, acuzându-ne că nu cunoaștem nuanțele juridice și că a făcut deja declarații pentru alte instituţii media. Avocatul lui Codreanu susține că clientul său deține probe suficiente că apartamentul nr.60 îi aparține. Apărătorul a acuzat familia Railean că a făcut scandal fără motiv.

Igor Popa, adjunctul procurorului general, a folosit anterior o schemă similară pentru a intra în posesia unui imobil amplasat chiar în curtea Primăriei municipiului Chișinău. Solicitat de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Igor Popa a refuzat să facă declarații, menționând că nu ar trebui să ne intereseze cum a obținut locuință de serviciu de la stat. 

Ion Mazur este singurul procuror care a fost eliminat din Procuratură pentru că a evacuat forțat o persoană care locuia în apartamentul oferit de Primăria municipiului Chișinău. La fel ca și mulți alții colegi de ai săi, Mazur s-a adresat în instanță, iar prin hotărârea Curţii de Apel  Chişinău din 15 februarie 2008, Consiliul Municipal Chişinău a fost obligat să-i acorde procurorului Mazur şi familiei sale spaţiu locativ. 

Ulterior, Primăria Chișinău i-a eliberat lui Mazur două bonuri de repartiţie pentru două garsoniere, una de 30 de metri pătrați și alta de 9 metri pătrați.

În locuința de 9 metri pătrați locuia o femeie, dar procurorul a evacuat-o forțat și a instalat altă ușă. Ulterior, omul legii a privatizat locuințele, le-a vândut și a procurat un apartament mai spațios.

Ion Burdiumov, șeful Direcției locativ-comunale a Primăriei Chișinău, susține că municipalitatea nu dispune de spații locative libere pentru locuințe de serviciu. 

Andrei Pascari, procuror cu misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale, ne-a comunicat că după modificarea Legii cu privire la Procuratură în 2016 procurorii nu mai au dreptul la locuințe de serviciu, iar cei care dețin titluri executorii au câștigat procesele de judecată până ca noua lege să intre în vigoare. 

Lilia Caraşciuc, director Transparensy International-Moldova, consider că situația respectivă reprezintă o problemă de sistem. “Este vorba de un sistem captutat, în care își găsesc loc toate abuzurile comise de cei care în primul rând sunt obligați să respecte legea”, a comentat Caraşciuc.

Citiți investigația integrală pe Anticoruptie.md.