Academician: Dezvoltarea științei, un obiectiv al României și R. Moldova

Întruniți în cadrul Conferinței comune pe 8 mai, savanții de pe ambele maluri ale Prutului au susținut ideea că aceste provocări impun schimbări de mentalitate, schimbări privind sistemul de educație și, respectiv, o mai bună organizare a cercetării științifice, transmite Știri.md cu referire la Ipn.md.

În opinia lor, noul protocol de colaborare este o inițiativă remarcabilă de coagulare a eforturilor, de punere în valoare a experienței și a profesionalismului celor mai apreciați experți din diverse domenii, de impulsionare a activităților științifice interdisciplinare, inițiativă de care vor beneficia ambele părți.

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, academicianul Ion Tighineanu, a declarat că între AȘM și Academia Română există tradiții de colaborare de zeci de ani și în comun au fost realizate foarte multe lucruri bune.

„Academia Română ne-a susținut în procesul de asociere a comunității științifice din Republica Moldova la programele comunitare. Noi am parcurs acea etapă de asociere într-un timp rapid, accelerat și aceasta, în primul rând, grație colaborării foarte fructuoase cu Academia Română. Desigur că multe lucruri s-au mai schimbat și am ajuns la concluzia că trebuie să semnăm un nou acord de cooperare. Scopul nostru este de a apropia cele două maluri ale Prutului și de a crea un spațiu comun cultural și științific”, a precizat Ion Tighineanu.

Potrivit lui, cooperarea între academii presupune organizarea în parteneriat a diverselor manifestări științifice și culturale, precum organizarea concursului pentru conferirea premiului Academiei Române și al Academiei de Științe a Moldovei.

De asemenea, urmează să fie editate lucrări științifice valoroase la editura Academiei Române – acesta fiind un ajutor pentru cercetătorii din Republica Moldova. Urmează să fie identificate personalitățile notorii din domeniul științei și promovate în calitate de membri de onoare ai celor două academii. Este planificată și cooperarea în cadrul platformelor științifice de dialog și comisiilor de experți formate pe domeniile de competență.

„Avem șapte platforme științifice de dialog la AȘM, în cadrul cărora am invitat personalități notorii la scară internațională. Au fost și laureați ai Premiului Nobel – un număr impresionant, au fost președinți și vicepreședinți de academii. Desigur că a avut un impact destul de pronunțat asupra percepției importanței științei în secolul XXI.

Acordul de cooperare mai prevede și participarea oamenilor de știință la întruniri, manifestări științifice comune, prelegeri, expoziții, la fel comune. Este prevăzută și invitarea elevilor din Republica Moldova pentru participarea la școlile de vară organizate de Academia Română și viceversa. „În cadrul acordului am discutat și domeniile de interes reciproc. Ele sunt formulate la general: științe exacte și inginerie, științe medicale, agricultură durabilă și siguranță alimentară, biologie, mediu și ecologie, științe sociale, umanistice și arte”, a spus președintele Academiei de Științe a Moldovei. El a mai menționat că acordul rămâne în vigoare pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire, ținându-se cont de schimbările care vor fi în viziunile de dezvoltare a cercetării la scară internațională.

Academicianul Bogdan Simionescu, cercetător științific, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, a declarat că acest acord conține toate elementele necesare unei colaborări foarte bune. „După ce se semnează acordul de colaborare, trebuie ca oamenii care lucrează în institutele de cercetare, în universități, în diferite organisme guvernamentale sau în academii, acești oameni trebuie să lucreze și să pună în valoare tot ceea ce s-a stabilit prin acordurile semnate. Este atât de important acest lucru”, a notat Bogdan Simionescu, profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.

În opinia sa, asemenea acorduri sunt semnificative, dar este extrem de important ca acestea să nu rămână doar pe hârtie.

„Dacă lucrurile astea rămân niște lucruri semnate pe hârtie, n-am făcut absolut nimic. Și nu întotdeauna a dezvolta asemenea proiecte este un lucru ușor. Este greu, pentru că există o birocrație și în Republica Moldova, și în România. Culmea este că există o birocrație și la comunitatea europeană. Deci, întotdeauna va trebui cercetătorul, care teoretic ar trebui să se ocupe numai de partea de cercetare, el va trebui să facă și management și tot felul de lucruri care sunt cumva tangente cercetării. Dar fără ele, din păcate, nu se poate”, susține Bogdan Simionescu.

„Ceea ce ar trebui să ne stimuleze în a face ca aceste lucruri să meargă, un fapt pe care l-am observat de mulți ani, și anume faptul că în realitate, fiecare dintre noi, și moldovenii, și românii avem domenii în care suntem foarte buni. De multe ori ele sunt complementare”, a precizat cercetătorul științific. Potrivit lui, românii și moldovenii învață unii de la alții în diferite domenii, iar aceste situații sunt de tipul „win-win”, pentru că fiecare dintre parteneri câștigă.

Președintele Academiei Tinerilor din Moldova, dr. Tudor Braniște, consideră că este necesar să existe o sinergie împreună cu alte organisme ale statului. Și documentul semnat privind colaborarea între academii va contribui la stimularea colaborării între cercetătorii de pe ambele maluri ale Prutului.

„Colaborările între cercetători vor fi stimulate prin organizarea evenimentelor comune între academii. De exemplu, organizarea în comun a Zilei Limbii Române, organizarea în comun a conferinței științifice cu privire la aniversarea astronomului Nicolae Donici, care va avea loc în septembrie. Aceste evenimente vor contribui la crearea punților de legătură și de informare, inclusiv a tinerilor care au nevoie de puncte de colaborare între ei”, opinează președintele Academiei Tinerilor din Moldova.

Potrivit lui, tinerii își doresc să cunoască mai mult despre domeniul cercetării.

„Este necesar să fie astfel de campanii de informare și ghidare a tinerilor în carieră. Ei sunt entuziasmați atunci când vin în laboratoarele de cercetare și văd echipamentul de cercetare, când află despre proiectele care sunt în derulare. Ei vor să afle și după aceea doresc și să se implice”, menționează Tudor Braniște, șef al Secției management academic și relații externe, AȘM.