A așteptat 23 de ani pentru o locuință: Povestea unui lichidator de la Cernobâl

În cadrul unui reportaj marca Europalibera, bărbatul a spus că a așteptat 23 de ani pentru a obține o locuință, timp în care a trăit peste 30 de ani la gazdă, transmite Știri.md.

„Aici, în această clădire, am primit, în sfârșit, apartamentul pe care îl aștept de 23 de ani. În sfârșit, mi se va împlini visul de a avea și eu colțul meu, să nu mai depind de nimeni”, a declarat Ion Rusu.

Acesta afirmă că dorința de a avea propria locuință este una firească: „Orice om visează să aibă un cuib al lui, unde să trăiască liniștit, fără să fie deranjat și fără să deranjeze pe nimeni.”

Ion Rusu a fost luat la evidență pentru acordarea unei locuințe în anul 2003. De-a lungul anilor, a avut ocazia să accepte un apartament într-un bloc construit pe strada Mihail Sadoveanu, în sectorul Ciocana, destinat cernobâliștilor, însă a refuzat în favoarea altor familii pe care le-a considerat mai nevoiașe.

„M-am gândit că sunt alții mai nevoiași decât mine, cu familie și copii, și am refuzat. Am zis că mai pot să trăiesc la gazdă”, a explicat acesta.

Blocul în care a primit locuința, situat pe strada Alba Iulia, a fost dat în exploatare acum cinci ani, însă repartizarea apartamentelor a fost tergiversată.

Potrivit lui Ion Rusu, legislația prevedea inițial că beneficiarii trebuie asigurați cu locuințe în cel mult trei ani de la depunerea documentelor, însă ulterior această prevedere a fost eliminată.

„Parlamentul a scos această normă, motivând că statul nu mai construiește locuințe”, a spus el.

Fostul profesor și vice-director de școală, Ion Rusu a fost trimis la Cernobâl în iunie 1986, unde a participat timp de 45 de zile la intervenții. În acea perioadă, era ofițer în rezervă, cu gradul de locotenent superior.

„Atunci nu te întreba nimeni. Era lege și erai militar. Eu îmi dădeam seama foarte bine ce se poate întâmpla”, a menționat acesta.

La Cernobâl, a activat în calitate de locțiitor de comandant, coordonând echipele de intervenție.

„Noi eram compania de asigurare cu materiale. Majoritatea erau șoferi și bucătari. Dimineața făceam repartizarea, ei plecau, iar noi rămâneam la bază”, își amintește bărbatul.

Ca profesor de fizică, înțelegea impactul radiației asupra organismului, iar după întoarcere, a început să aibă probleme de sănătate.

„Au apărut durerile de cap, mă simțeam rău. Mi-am dat seama că funcția de director nu mai este pentru mine”, a spus acesta.

În 1990, împreună cu alți foști participanți, Ion Rusu a fondat Asociația Obștească „Uniunea Cernobâl din Moldova”, pe care a condus-o până în 2001.

Pentru activitatea sa, a fost decorat cu mai multe distincții.

„Cea mai valoroasă pentru mine este Ordinul Republicii „Gloria Muncii”. Am și trei ordine ale Ucrainei”, a precizat el.

Potrivit datelor oficiale, peste 3.500 de moldoveni au participat la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobâl, considerată cel mai grav accident nuclear din istorie. În prezent, aproximativ 1.800 dintre aceștia mai sunt în viață.