18 aprilie
Albinele de la Notre-Dame au supravieţuit incendiului
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
18 Apr. 19:4893
Albinele de la Notre-Dame au supravieţuit incendiului

Cele aproximativ 200.000 de albine din stupii de la Notre-Dame au supravieţuit incendiului care a devastat acoperişul catedralei franceze, luni, în contextul în care pe reţelele de socializare au apărut în ultimele zile numeroase reacţii ale unor internauţi din lumea întreagă care se declarau îngrijoraţi de soarta acestor insecte, informează AFP

  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
93
  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
1
2,3K

3 mii de euro, despăgubiri pentru moartea unei tinere în Chișinău

Procesul a început în anul 2013, după ce o tânără mamă de doar 24 de ani a decedat. Avocații spun că doctorii au eșuat să-i acorde asistență medicală necesară la toate etapele, însă lezarea venei subclavie stângă a dus direct la decesul ei.

După două procese atât de îndelungate, familia pacientei s-a ales cu două decizii răvășitoare: după ani de procese în care medicul se declara nevinovat, în cele din urmă a beneficiat de amnistie, în legătură cu împlinirea a 25 de ani de la independența Republicii Moldova. În al doilea proces, cel civil, judecătorii au confirmat încălcarea dreptului la viață, dar au hotărât că 3.800 de euro, sub formă de despăgubiri morale, sunt suficienți ca să acopere tragedia, transmite Știri.md cu referire la sanatateinfo.md.

Tânăra care a murit avea numai 24 de ani. Se căsătorise, rămăsese însărcinată și dăduse naștere unui copil. Se afla la evidența medicilor de familie în Chișinău, dar născuse la spitalul din Ștefan-Vodă, fiind în vizită la rude. După naștere a început să se simtă rău, avea febră într-una, dar medicii n-au considerat că e motiv de îngrijorare. Numai după ce nu mai putea simți gustul alimentelor, dar nici jumătate de față și se inflamase un picior, a fost internată la Spitalul Municipal Sfânta Treime, fiind adusă la spital de tatăl ei. Acolo, medicii i-au făcut o radiografie la picior care nu arăta semne de traumă și au decis să o interneze pentru investigații suplimentare. Era 18 iunie. Ea ar fi reușit să discute cu soțul la telefon, iar în timpul discuției i-a spus că dăduse analize, că ele ar fi rele, însă nu i s-a explicat anume ce are. A doua zi, pe 19 iunie, după ora 14.00 ea a nu a mai răspuns la telefon. La ora 22.00 bărbatul a aflat că soția lui a decedat într-un alt spital.

Din declarațiile mai multor medici în proces, pacientei i s-a efectuat cateterizarea venei subclavia stângi. Procedura a avut loc la Spitalul Municipal Sfânta Treime. Primul medic reanimatolog care a efectuat procedura a admis o eroare, iar acest lucru a fost confirmat de către colegii acestuia. Iată concluziile expertizei medico-legale din 25 aprilie 2014:

„Decesul (...) s-a datorat (legătura cauzală directă) lezării venei subclavia și a apexului pulmonului pe stânga, complicat cu hemoragie masivă în cavitatea pleurală și colabarea totală a pulmonului stâng. În regiunea claviculară pe stânga defect cutanat în urma cateterizării cu hemoragii petețiale difuze pe o arie de 6 cm pe părțile laterale 1/3 regiunea clavicular bilateral limfoganglioni 1.8/1,5/1.0 cm. În cutia toracică pe stânga se conțin 3 litri de lichid hemoragic, 1.0 kg de coaguli micții de sânge. Pe lobul superior stâng o leziune liniară de 0.2/0.3 cm cu hematom subpleural 2.0.cm în diametru. În regiunea inghinală pe dreapta în țesuturile moi o formațiune 8.0/6.0/5.0. cm, consistența dur-elastică, la secțiune constituit din numeroși noduli până și la 4.0 cm în diametru”.

 Așadar, conform concluziilor medicilor legiști, responsabil de decesul pacientei a fost medicul care a efectuat intervenția chirurgicală sub formă de cateterizare a venei centrale subclavia. Mai mult, pacienta suferea de o boală gravă, dar nimeni dintre medici nu au putut-o diagnostica cât tânăra a fost în viață.

Cazul a fost preluat de Institutul pentru Drepturile Omului, fiind inițiate două procese, pe cale penală, dar și civilă.

În ceea ce privește dosarul penal, prima instanță a stabilit vinovăția medicului reanimatolog, în baza articolului 213 din Codul Penal. Totuși în baza art. 90 din Codul Penal pedeapsa a fost suspendată cu introducerea unui termen de probă de doi ani, ceea ce însemna că lucrătorul medical urma să activeze în instituție fără nicio problemă. Atât partea acuzării, cât și apărarea au contestat decizia instanței – avocații și procurorul au fost nemulțumiți de pedeapsa prea blândă, iar avocatul medicului a cerut ca acesta să fie achitat.

Dacă inițial doctorița implicată direct în decesul pacientei nu-și recunoștea vina, exact în ziua fixată pentru examinarea cererilor de apel, la începutul ședinței aceasta a depus o cerere de încetare a procesului penal în temeiul Legii cu privire la amnistie nr.210 din 29.07.2016. Ea deja invoca că recunoaște vina și se căiește, deși anterior solicitase să fie achitată. Și a fost achitată în cele din urmă.

ntr-un proces separat, avocatul a reușit să probeze încălcarea dreptului la viață, prevăzut în articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Însă mai departe – nimic important. Deși avocatul IDOM a solicitat în interesul victimei despăgubiri morale de 2 milioane de lei, judecătorii au calculat și au ajuns la concluzia că suma e „exagerată în raport cu suferințele cauzate”. În schimb, au decis că 75.000 de lei sau aproximativ 3.800 constituie o satisfacție echitabilă. Apărarea a depus recurs, nefiind de acord cu suma despăgubirilor. Recent însă  CSJ s-a pronunțat pe caz și a respins recursul avocatului IDOM, pe motiv că „se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate”.

Olesea Doronceanu, avocatul IDOM care se ocupă de la început de acest caz, spune că se va adresa la CEDO, în ceea ce privește dosarul civil, întrucât despăgubirile morale acordate familiei pacientei decedate sunt infime. Analizat complex acest caz, scoate la iveală mai multe greșeli ale mai multor instituții medicale care au eșuat să-i stabilească la timp boala de care pacienta suferea, spune Oleasea Doronceanu. Apoi felul în care decurs procesul ridică alte semne de întrebare. Nici avocata, nici soțul pacientei nu aveau intenția să trimită medicul la închisoare, însă în privința acesteia nu s-a aplicat niciun fel de restricție. Mai mult, deși inițial pleda nevinovată, doctorița „s-a căit” pentru a beneficia de amnistie. Și a beneficiat de ea, deși din punct de vedere legal justiția ar fi trebuit să se asigure mai întâi că victima a fost despăgubită, ceea ce evident nu s-a întâmplat, a mai explicat avocata Olesea Doronceanu.