Un expert explică ce presupune Acordul privind mineralele din Ucraina

Potrivit contractului, primii zece ani toate veniturile vor fi alocate pentru reconstrucția țării, după care Ucraina va primi 50% din redevențele viitoare, transmite Știri.md.

„În schimb, SUA pot contribui cu bani și cu echipamente militare, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană. Până acum, Statele Unite au oferit peste 72 miliarde euro în sprijin militar, potrivit Institutului Kiel. Trump a susținut că acest acord „protejează investiția americană” – estimată politic la 120 miliarde dolari, deși suma reală este semnificativ mai mică. În paralel, generalul Keith Kellogg, emisar apropiat de Trump, afirmă că „ucrainenii sunt dispuși să accepte pierderi teritoriale de facto” pentru o încheiere negociată a războiului. Kievul dezminte. Dar strategia americană pare clară: mai întâi se testează voința politică a Ucrainei prin propuneri radicale – concesii teritoriale, alegeri în plin război – apoi se oferă un „compromis rezonabil”, a declarat Andrei Curăraru.

Totuși, expertul susține că Ucraina a refuzat capcanele. Așadar, aceasta „a obținut un acord fără datorii, fără cedări teritoriale, fără pierderi de suveranitate asupra resurselor”. 

„Pentru Kremlin, acest acord este o provocare. Și reacția, aproape sigur, va fi una violentă: atacuri cu drone, bombardamente aeriene, teroare psihologică. Nu doar pentru Ucraina – ci și ca avertisment pentru Chișinău, și capitalele baltice Vilnius, Riga și Tallinn, unde solidaritatea cu Ucraina rămâne fermă. Acordul trebuie acum ratificat de Rada Supremă. Zelenski nu mai are un control absolut”, a precizat membrul watchdog.md.

Pe altă parte, unele țări sunt de părere că înțelegerea a fost semnată sub presiune economică și geopolitică. La nivel european, reacțiile sunt diverse.  O sursă diplomatică UE a spus clar: „Renunțarea la alegeri nu e o concesie. O concesie ar fi Crimeea.”

Între timp, Ucraina negociază cu aliații europeni formarea unei forțe internaționale de securitate pentru perioada post-conflict.

„Asta indică un lucru clar: Kievul nu mizează doar pe SUA, ci construiește o rețea de parteneri multipli – inclusiv în UE și NATO. Pentru Moldova, mesajul e clar. Cine vrea protecție, nu o cere – o negociază. Ucraina a reușit să blocheze linia roșie a concesiilor teritoriale, dar și să obțină un parteneriat cu valoare politică și economică. Chișinăul trebuie să evite rolul de spectator. Să caute integrarea în lanțurile de reconstrucție, interconectare energetică și protecție regională. Acest acord nu e pacea. Dar e prima mutare strategică ofensivă care vine din Kiev, nu din Moscova sau Washington. Pentru Putin, e o înfrângere simbolică. Iar reacția lui – oricare ar fi – va costa vieți”, a conchis Andrei Curăraru.