În cadrul podcastului ZdCe, Oleg Serebrian a spus că la întrunirea pe care a avut-o cu ambasadorul cu misiuni speciale al Ucrainei responsabil de dosarul transnistrean, Paun Rohovei, cu care a vorbit despre agenda discuțiilor pentru 2024, nu au fost niște „puncte” în care să se stipuleze că nu trebuie să se mai discute cu anumite persoane, transmite Știri.md.

„Formatul 1+1 este o derivată a formatului de negocieri 5+2, nu este un format propriu-zis. 1+1 este un format pe care noi cumva l-am dezvoltat și căruia i-am dat mai multă legitimitate în contextul în care nu există o altă platformă de discuții și care a fost tot timpul orientat pentru discutarea unor probleme de ordin tehnic, cum ar fi problemele apărute la unele școli, la un oarecare pod sau circulația producției agricole. Genuri de lucruri care nu erau politice. Sigur că în cadrul acestor întâlniri se discutau și unele probleme, care mai apoi ajungeau pe agenda platformelor mari de discuții, adică 5+2, care mai înainte se convoca de câteva ori pe an, iar anterior existau și câteva patru întâlniri în acest format, însă în 2023 noi am avut doar două întâlniri în formatul 1+1”, a declarat Oleg Serebrian.

Vicepremierul pentru Reintegrare a menționat că în cadrul formatului 1+1 participă atât reprezentanții Moscovei, cât și cei ai Ucrainei, însă nu în calitate de mediatori.

„La formatul 1+1, foarte multă lume nu înțelege că la aceste întâlniri sunt prezenți și reprezentanții formatului 5+2, inclusiv ai Ucrainei. Reprezentanții Ucrainei și ai Rusiei nu stau la o masă așa cum ar trebui la formatul 5+2, ei pur și simplu stau la o parte și urmăresc. Nu cred ca, în condițiile actuale, formatul de negocieri 5+2 să fie reluat. Atât timp cât nu există o normalizare a relațiilor între Kiev și Moscova, nu poate să fie niciun fel de reluare a oricărui format de negocieri”, a conchis Oleg Serebrian.

„Republica Moldovenească Nistreană” este numele dat de forțele separatiste entității politice autoproclamate din Transnistria. R. Moldova a pierdut controlul acestei zone în urma intervenției armatei ruse în conflictul din Transnistria. Este recunoscută de trei pseudo-state care nu sunt membre ONU și se află în situații similare cu cea a regiunii transnistrene. Este vorba despre Abhazia, Arțah și Osetia de Sud.

În acest moment, armata rusă continuă să staționeze ilegal pe teritoriul R. Moldova încălcând angajamentele de retragere totală luate de Rusia la conferințele OSCE din 1999 și 2001. Conform Curții Europene a Drepturilor Omului, regimul separatist se află „cel puțin sub influența decisivă a Rusiei” și „supraviețuiește grație sprijinului militar, economic, financiar și politic pe care Rusia i-l furnizează”.

Teritoriul RMN se poate confunda cu cel al regiunii geografice Transnistria, la care se adaugă orașul Tighina. De asemenea, câteva localități transnistrene din raionul Dubăsari se află sub controlul Chișinăului. Capitala republicii autoproclamate este Tiraspol. Republica Moldovenească Nistreană nu este subiect de drept internațional, fiind considerată parte componentă a R. Moldova.