13 iulie, 16:15
0
359

Țăranu: Identitatea românească a moldovenilor le duce țara în Europa

13 iulie, 16:15
0
359

Societatea ar trebui să fie în stare să le impună guvernanților vectorul dezvoltării/ proiectul de țară. Nu și societatea din Republica Moldova, unde reprezentanții etniei băștinașe, care constituie 80 la sută din populație se împart în români și moldoveni și se consumă în ciorovăieli.

Țăranu: Identitatea românească a moldovenilor le duce țara în EuropaFoto: ipn.md

În acest sens s-a exprimat Anatol Țăranu, comentator politic, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, în cadrul dezbaterii publice „Statutul de țară candidat pe timp de crize cumulate, interne și externe”, care a avut loc la Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

Societatea moldovenească e profund divizată geopolitic, geostrategic, a opinat expertul. De aici și acalmia debusolantă a oamenilor în aceste condiții de criză. Paradoxal, dar starea inertă a societății îi convine guvernării.

„Foarte mulți oameni de orientare proeuropeană se gândesc astăzi să iasă sau nu în stradă. Îi oprește înțelegerea că dacă ies la proteste, lovesc în ideea proeuropeană și ajută forțele care pledează pentru altă dimensiune”.

Comentatorul apreciază că acesta este paradoxul societății moldovenești unde opțiunile politice sunt trecute prin filtrele geopolitice și geostrategice care deformează procesul și rezultatele.

Totul nu e așa ca în societățile unde există un consens în ceea ce privește obiectivul major de dezvoltare a statului.

„Faptul că gurvernarea formulează ideea unui „pact Snagov” este, mai mult, expresia unei dorințe decât a unei posibilități reale. În Republica Moldova un „pact Snagov” pe subiectul integrării europene este imposibil”, crede fostul ambasador în Federația Rusă.

În viziunea lui, toate sondajele, dintre care unele plac, altele nu, spun că puțin peste 50 la sută dintre intervievați se pronunță pentru integrarea europeană. „Odată cu declanșarea războiului în Ucraina numărul celor care pledează pentru integrarea euroasiatică a scăzut dramatic. Dar aceasta nu schimbă numărul adepților orientării europene – asta e esențial”.

Întrebându-se de unde vine această divizare a societății Republicii Moldova care periclitează în mod determinant normalitatea procesului politic în acest spațiu geografic, vorbitorul a relevat că la aceasta au contribuit mult condițiile istorice. Pe lângă aceasta, există lucruri care trebuie analizate minuțios, pentru a le găsi soluții.

În viziunea expertului, problema e că băștinașii români moldoveni, cu 80 la sută din populație nu au o abordare univocă privind orientarea civilizațională a țării. Până nu se clarifică ce-i cu acest masiv de 80 la sută, minoritățile pot fi scoase din ecuație. „Dacă la nivelul băștinașilor ar fi posibil un „pact Snagov”, minoritățile n-ar avea încotro, ar fi nevoite să se conformeze. Dar tocmai în zona băștinașilor nu există consens”, a opinat el.

Altă componentă e divizarea „român – moldovean”, chiar dacă noțiunile sunt concentrice și nu se bat cap în cap. La fel trebuie de luat în calcul că a fi „român” înseamnă a fi european prin definiție.

„E greu să găsești printre românii din Republica Moldova oameni care ar contesta apartenența Republicii Moldova la spațiul european. Și invers. Printre acei care se consideră moldoveni, numărul „antieuropenilor” e destul de mare”, a opinat Anatol Țîranu.

„Consluzia e următoarea: problema unității în societatea moldovenească, inclusiv privind alegerea modelului de dezvoltare civilizațională depinde de afirmarea identității naționale autentice.

Dacă aceasta va reuși, cursul integrării europene a Republicii Moldva va deveni ireversibil. Ori societatea moldovenească va deveni una românească - și nu am în vedere unirea cu România – ori această stare de scindare se va perpetua, menținându-se și pericolul că procesul de integrare europeană ar putea fi abandonat, în favoarea vectorului euroasiatic”, a concluzionat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Statutul de țară candidat pe timp de crize cumulate, interne și externe”, organizată de IPN, a fost ediția a 256-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

În acest sens s-a exprimat Anatol Țăranu, comentator politic, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, în cadrul dezbaterii publice „Statutul de țară candidat pe timp de crize cumulate, interne și externe”, care a avut loc la Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

Societatea moldovenească e profund divizată geopolitic, geostrategic, a opinat expertul. De aici și acalmia debusolantă a oamenilor în aceste condiții de criză. Paradoxal, dar starea inertă a societății îi convine guvernării.

„Foarte mulți oameni de orientare proeuropeană se gândesc astăzi să iasă sau nu în stradă. Îi oprește înțelegerea că dacă ies la proteste, lovesc în ideea proeuropeană și ajută forțele care pledează pentru altă dimensiune”.

Comentatorul apreciază că acesta este paradoxul societății moldovenești unde opțiunile politice sunt trecute prin filtrele geopolitice și geostrategice care deformează procesul și rezultatele.

Totul nu e așa ca în societățile unde există un consens în ceea ce privește obiectivul major de dezvoltare a statului.

„Faptul că gurvernarea formulează ideea unui „pact Snagov” este, mai mult, expresia unei dorințe decât a unei posibilități reale. În Republica Moldova un „pact Snagov” pe subiectul integrării europene este imposibil”, crede fostul ambasador în Federația Rusă.

În viziunea lui, toate sondajele, dintre care unele plac, altele nu, spun că puțin peste 50 la sută dintre intervievați se pronunță pentru integrarea europeană. „Odată cu declanșarea războiului în Ucraina numărul celor care pledează pentru integrarea euroasiatică a scăzut dramatic. Dar aceasta nu schimbă numărul adepților orientării europene – asta e esențial”.

Întrebându-se de unde vine această divizare a societății Republicii Moldova care periclitează în mod determinant normalitatea procesului politic în acest spațiu geografic, vorbitorul a relevat că la aceasta au contribuit mult condițiile istorice. Pe lângă aceasta, există lucruri care trebuie analizate minuțios, pentru a le găsi soluții.

În viziunea expertului, problema e că băștinașii români moldoveni, cu 80 la sută din populație nu au o abordare univocă privind orientarea civilizațională a țării. Până nu se clarifică ce-i cu acest masiv de 80 la sută, minoritățile pot fi scoase din ecuație. „Dacă la nivelul băștinașilor ar fi posibil un „pact Snagov”, minoritățile n-ar avea încotro, ar fi nevoite să se conformeze. Dar tocmai în zona băștinașilor nu există consens”, a opinat el.

Altă componentă e divizarea „român – moldovean”, chiar dacă noțiunile sunt concentrice și nu se bat cap în cap. La fel trebuie de luat în calcul că a fi „român” înseamnă a fi european prin definiție.

„E greu să găsești printre românii din Republica Moldova oameni care ar contesta apartenența Republicii Moldova la spațiul european. Și invers. Printre acei care se consideră moldoveni, numărul „antieuropenilor” e destul de mare”, a opinat Anatol Țîranu.

„Consluzia e următoarea: problema unității în societatea moldovenească, inclusiv privind alegerea modelului de dezvoltare civilizațională depinde de afirmarea identității naționale autentice.

Dacă aceasta va reuși, cursul integrării europene a Republicii Moldva va deveni ireversibil. Ori societatea moldovenească va deveni una românească - și nu am în vedere unirea cu România – ori această stare de scindare se va perpetua, menținându-se și pericolul că procesul de integrare europeană ar putea fi abandonat, în favoarea vectorului euroasiatic”, a concluzionat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Statutul de țară candidat pe timp de crize cumulate, interne și externe”, organizată de IPN, a fost ediția a 256-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...

Loading...