Relațiile dintre R. Moldova și Uniunea Europeană se bazează pe Acordul de Asociere, inclusiv pe Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, intrat în vigoare în anul 2014. Acesta pune bazele unei asocieri politice și integrări economice mai puternice între blocul comunitar și țara noastră. Tot în 2014, cetățenii R. Moldova au obținut dreptul de a călători fără vize în spațiul comunitar, transmite Știri.md cu referire la radiomoldova.md.

După 2014, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au trenat, Uniunea Europeană invocând în mai multe rânduri încălcarea normelor democratice în țara noastră.

R. Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 4 martie 2022, în același timp cu Ucraina și Georgia, iar decizia a fost luată ad-hoc, în contextul invaziei ruse în țara vecină.

Președintele R. Moldova, Maia Sandu, a menționat atunci că este un prim pas spre atingerea obiectivului fundamental, cel de integrare europeană.

R. Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate într-un termen record - la 23 iunie 2022. În aceste 18 luni, Uniunea Europeană a fost alături de R. Moldova cu sprijin financiar pentru depășirea crizelor generate de războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Totodată, au fost fortificate și relațiile politice între Chișinău și Bruxelles, dar și cele bilaterale cu mai multe state membre ale blocului comunitar.

R. Moldova a găzduit pe 1 iunie cel mai relevant eveniment internațional din istoria sa - Summitul Comunității Politice Europene, la care au participat peste 40 de lideri europeni, considerat de o mare importanță diplomatică și de imagine pentru țara noastră.

Conducerea Uniunii Europene a exprimat în repetate rânduri susținerea pentru parcursul european al țării noastre, așa cum a făcut și președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în fața a peste 60.000 de cetățeni, prezenți la 21 mai la Adunarea „Moldova Europeană”.

Revenind la Consiliul European care începe astăzi, 14 decembrie, la Bruxelles, R. Moldova a îndeplinit 94% din condiționalitățile pe care le-a primit odată cu obținerea statului de țară candidată la aderare. Cele 6% restanțe se referă la reformarea sistemului de justiție, lupta cu corupția și deoligarhizarea. De îndeplinirea acestor recomandări depinde în mare măsură decizia Consiliului European.

Însă, așa cum reiese din declarațiile și comentariile din ultimul timp, în cazul R. Moldova este vorba în primul rând de o decizie politică ce ține de negocierile din interiorul blocului comunitar, dar și de relațiile unor state membre, în special ale Ungariei cu Ucraina.

De menționat că Ungaria se opune lansării negocierilor de aderare cu Ucraina. În acest caz, Consiliul European ar putea amâna luarea unei decizii și pentru R. Moldova.

Totuși, conform europarlamentarului român Dacian Cioloș, Consiliul European s-ar putea întruni într-o ședință extraordinară în ianuarie pentru a examina în particular acest subiect sau în ședința ordinară din martie 2024.

Pe 13 decembrie, Consiliul Afaceri Generale al UE a prezentat o serie de concluzii privind aderarea R. Moldova la UE în care se spune că, în ciuda provocărilor generate de războiul din Ucraina și acțiunilor hibride împotriva țării, R. Moldova a înregistrat un progres semnificativ în îndeplinirea obiectivelor care susțin statutul său de candidat la aderarea la UE.

De asemenea, pe 13 decembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere Consiliului European să decidă, în cadrul reuniunii din 14-15 decembrie, începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina.

Totodată, președintele R. Moldova, Maia Sandu, a declarat că, indiferent de decizia care va fi luată la reuniunea din 14 și 15 decembrie a Consiliului European, R. Moldova este deja ancorată ferm pe calea europeană.