main logo
778

Speranțe ori iluzii: Cât de realist e scenariul alegerilor anticipate

Pe scena politică se discută tot mai mult despre căderea guvernului și alegeri anticipate. Cât de realiste sunt aceste scenarii?

Speranțe ori iluzii: Cât de realist e scenariul alegerilor anticipateFoto: știri.md

Opoziția politică din R. Moldova și-a declarat de mai multe ori în ultimele zile nemulțumirea profundă față de guvern, atât în ce privește răspunsul lui la epidemia COVID-19, cât și ceea ce opozanții cred a fi compromiterea relației R. Moldova cu Uniunea Europeană prin declarații nepotrivite și neadoptarea unor legi așteptate de Bruxelles, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Pot duce aceste reproșuri, în cele din urmă, la vreo schimbare majoră pe scena politică de la Chișinău?

În R. Moldova s-a vorbit mult în ultimele săptămâni despre o potențială cădere a guvernului, dar lipsa de alternative cât de cât realiste pare să fi atenuat din perspectivele acestei evoluții, constată la Europa Liberă analistul politic Victor Ciobanu:

Cei care demit guvernul nu au formule de a investi guvern în loc și vor suporta consecințele

„Cea mai fezabilă variantă rămâne aceasta: PSRM-PD se menține în formulă minoritară, cu atribuții reduse pentru că nu poate vota orice vrea în parlamentul care, eventual, va ieși din carantină.

Cred că astfel opoziția obține o poziție bună în perspectiva prezidențialelor, pentru că pune tunurile pe guvernare și nu votează chestiunile populiste pe care ar vrea Dodon să și le asigure în campanie.

Cam asta este. Variantele forțate, care s-au vehiculat în ultima săptămâni, nu cred că sunt fezabile, pentru că cei care demit guvernul nu au formule de a investi guvern în loc și vor suporta consecințele.”

Așa cum se știe, după ce majoritatea PSRM-PD din parlament a ajuns, cu eforturile fostului speaker democrat Andrian Candu și a controversatului politician fugar Ilan Șor, aproape la limită, Igor Dodon a avansat propunerea unor anticipate, într-o zi cu prezidențialele, chiar dacă ar exista cel puțin două constrângeri, spun juriștii, care nu ar permite acest lucru.

Platforma DA condusă de Andrei Năstase a anunțat că este gata să-și asume ea un viitor guvern, apărut după debarcarea actualului, dar fără participarea în el cel puțin a lui Șor, chiar dacă soluția nu pare să fie nici agreată, nici cel puțin negociată cu formațiunile vizate, sau cel puțin cu foștii săi aliați din PAS.

În aceste condiții de aparent impas, o ultimă mișcare politică, întreprinsă de formațiunea fostei prim-ministre Maia Sandu, ar arăta că aceasta a început pregătirile de anticipate.

Sesizarea unui deputat din formațiunea fostei prim-ministre trimise Curții Constituționale încearcă să clarifice întrebarea: dispare sau nu imposibilitatea declanșării de anticipate în ultima jumătate de an de mandat a președintelui, ca și a desfășurării lor într-o zi cu alegerile prezidențiale, în caz că Igor Dodon își dă în prealabil demisia?

Sergiu Litvinenco, autorul sesizării, spune că această imposibilitate ar trebui să dispară: „Dl Dodon de mai multe ori a spus că sunt soluții. Da, sunt soluții, dar doar dacă își dă demisia.

Dacă nu-și dă demisia, nu sunt soluții, indiferent ce ar spune el. Pentru că art 85, alin 4 din constituție spune foarte clar – în ultimele șase luni de mandat, președintelel nu poate dizolva parlamentul. Deci, trebuie să-și dea demisia și atunci sunt soluții.”

Miercuri seară, când a vorbit ultima dată pe tema anticipatelor, președintele Igor Dodon a avansat două posibile scenarii, ambele însă excluzând varianta demisiei sale:

„Vedem care va fi poziția Curții Constituționale: dacă spune că este posibil să fie organizate anticipate într-o zi cu prezidențialele, atunci voi invita cele patru partide pe care le consider cu adevărat partide - PSRM, PD, PAS și DA - să vedem dacă toți sunt de acord cu asta.

Dacă însă curtea va spune că e imposibil, atunci organizăm corect alegeri prezidențiale și ajungem eventual la anticipate anul viitor.”

Anterior, și un deputat din formațiunea socialistă loială președintelui, Vasile Bolea, a sesizat și el curtea pe tema alegerilor anticipate într-o zi cu prezidențialele, chiar dacă o hotărâre anterioară a instanței pare să fi interzis acest lucru, pentru a nu crea premise de creștere nemeritată formațiunii sprijinite de președinte în scrutinul parlamentar.

Curtea Constituțională nu și-a pus pe agendă nici sesizarea socialistului, nici pe cea mai recentă, a lui Litvinenco, așa că disputa rămâne deocamdată deschisă.

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării