Șor, în centrul unei rețele financiare paralele din Rusia. Legăturile cu Abramovici

A7 este deținută oficial de Ilan Șor, cu 51% din acțiuni, și de banca rusă Promsvyazbank, cu 49%. Proiectul ar fi sprijinit și de corporația de stat VEB.RF.

În investigație se arată că, în septembrie 2025, Ilan Șor a participat prin videoconferință la o reuniune cu Vladimir Putin, în cadrul căreia a prezentat sistemul de plăți dezvoltat de A7. Șor ar fi declarat atunci că, în zece luni de activitate, compania a procesat peste 7,5 trilioane de ruble, efectuează zilnic între 1.500 și 2.000 de operațiuni și ar urma să achite aproximativ 20 de miliarde de ruble sub formă de taxe în 2025.

Project Media scrie că A7 ar controla între 15% și 19% din piața transferurilor transfrontaliere din Rusia, ceea ce ar face din companie cel mai mare actor din acest sector.

Investigația leagă activitatea actuală a lui Șor de trecutul său din Republica Moldova și amintește despre implicarea sa în frauda bancară cunoscută drept „furtul miliardului”. Publicația notează că, în urmă cu aproximativ zece ani, Șor ar fi contribuit la devalizarea a trei bănci moldovenești, prejudiciu care a generat o povară financiară echivalentă cu circa 12% din PIB-ul Republicii Moldova.

Jurnaliștii amintesc că Șor a fost condamnat în 2017, în primă instanță, la șapte ani și șase luni de închisoare, iar ulterior, în 2024, a fost condamnat definitiv, în lipsă, la 15 ani de detenție în Republica Moldova.

După plecarea din Republica Moldova în 2019, Șor s-a stabilit inițial în Israel, iar ulterior ar fi ajuns la Moscova. Potrivit investigației, în noiembrie 2023, un avion privat venit de la Istanbul a aterizat în capitala Rusiei, iar serviciile speciale moldovenești ar fi susținut că la bord se afla Ilan Șor. Aeronava ar fi fost asociată cu Roman Abramovici, însă reprezentanții oligarhului au negat această informație.

Project Media mai scrie că, deși anterior Rusia îi interzisese lui Șor intrarea pe teritoriul său, acesta ar fi trecut fără probleme frontiera, iar ulterior ar fi obținut cetățenia rusă și s-ar fi stabilit la Moscova împreună cu familia.

Autorii investigației susțin, citând surse și documente interne, că Șor ar fi devenit informator al FSB, sub numele conspirativ „Molodoi”. În această calitate, el ar fi contribuit la organizarea unor proteste și acțiuni politice în Republica Moldova, în interesul Kremlinului, inclusiv prin formațiunea politică ce i-a purtat numele.

Un capitol important al investigației vizează presupusele conexiuni cu Roman Abramovici. Deși oligarhul nu figurează oficial în structura de proprietate a A7, Project Media susține că mai multe indicii ar sugera o implicare indirectă.

Potrivit jurnaliștilor, de la lansarea sa, în septembrie 2024, A7 și-ar fi desfășurat activitatea în centre de afaceri asociate lui Abramovici, inclusiv „Belîe Sadî” și „Skolkovo Park”. Ulterior, în 2025, mai multe entități juridice ale companiei ar fi fost mutate la o adresă formală din Gelendjik, descrisă drept una fictivă. Cu toate acestea, două subsidiare A7 ar continua să funcționeze în clădiri asociate lui Abramovici.

Investigația indică și finanțări masive acordate A7 de companii afiliate omului de afaceri Viktor Haritonin, descris de presă drept apropiat și fost partener al lui Abramovici. Potrivit documentelor citate, firme din grupul Farmstandart ar fi transferat către compania lui Șor 196,4 miliarde de ruble doar în 2025, sub formă de împrumuturi.

Un interlocutor citat de Project Media îl descrie pe Abramovici drept „protectorul și sponsorul” A7 și susține că Șor ar fi fost ales pentru capacitatea sa de a construi scheme financiare complexe.

Reprezentanții lui Roman Abramovici au respins acuzațiile, afirmând că acesta nu are nicio legătură cu A7, nu este beneficiar al companiei, nu deține participații și nu a contribuit la eventuale înțelegeri cu Promsvyazbank în legătură cu acest proiect.

Potrivit investigației, A7 ar folosi Kârgâzstanul ca verigă importantă în mecanismul de plăți. Jurnaliștii susțin că firme intermediare din această țară ar cumpăra criptomonede prin platforme asociate A7, iar ulterior banii ar fi convertiți în alte valute prin companii din state terțe.

Aceeași infrastructură financiară ar fi fost folosită și pentru facilitarea unor plăți legate de livrările de gaze rusești către Turcia, după sancționarea Gazprombank de către Statele Unite.

Project Media susține că printre clienții A7 s-ar afla cel puțin 25 de companii ruse aflate sub sancțiuni europene și americane. Cinci dintre acestea ar fi producători și furnizori de drone kamikaze folosite de armata rusă în războiul din Ucraina.

Investigația mai notează că activitatea A7 este parte a unei piețe mai largi de plăți transfrontaliere apărute pe fondul deconectării Rusiei de la SWIFT și al sancțiunilor financiare occidentale. În acest sistem, companiile din Rusia ar putea achita importuri prin intermediari, criptomonede și firme din alte jurisdicții, fără ca transferurile să apară ca plăți directe din partea unor entități rusești sancționate.