13 ianuarie, 18:54
3
703

Socor: Rusia are interese în Moldova, dar țara nu e o prioritate

13 ianuarie, 18:54
3
703

Vladimir Socor, analistul Fundaţiei Jamestown, consideră că Rusia are anumite interese în Moldova, dar Moldova nu se află printre priorităţile sale.

Socor: Rusia are interese în Moldova, dar țara nu e o prioritateFoto: ria.ru

Potrivit Infotag, el a făcut afirmaţia într-o emisiune la JurnalTV, transmite Știri.md.

"Moldova are puţină valoare pentru Rusia. Nu există căi de comunicaţie importante pentru exportul de materii prime sau altceva. Rusia are priorităţi complet diferite", a menţionat expertul.

Cu toate acestea, el crede că Rusia are anumite interese.

"În primul rând, Rusia se străduieşte să-şi păstreze un "pachet de acţiuni" în sistemul politic al Republicii Moldova. Este de dorit ca acesta să fie un pachet care poate bloca luarea deciziilor.

În acelaşi timp, Federaţia Rusă nu are niciun interes ca vreun partid politic să câştige toată puterea în Moldova. În acest caz, va trebui să ofere sprijin şi să fie responsabilă în schimbul unui beneficiu minor.

De aici şi interesul limitat pentru Moldova. În al doilea rând, să se obţină un statut special pentru Transnistria, pentru a putea crea prin aceasta un stat nefuncţional în Moldova", a subliniat Socor.

În opinia sa, Moldova se află într-o situaţie privilegiată faţă de alte ţări postsovietice, întrucât nu are o graniţă comună cu Rusia.

"Ne putem imagina că Moldova ar fi într-o situaţie mult mai proastă dacă ar fi ca Georgia. Ar fi mult mai dificil să reziste unei asimilări de către Rusia. Aceasta este o şansă unică, dată de soartă acum 30 de ani. Din păcate, în acest timp Moldova nu a putut folosi această şansă istorică.

Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, există posibilitatea de a utilliza poziţia geografică pentru a atinge obiectivul integrării europene", a spus Socor.

Potrivit Infotag, el a făcut afirmaţia într-o emisiune la JurnalTV, transmite Știri.md.

"Moldova are puţină valoare pentru Rusia. Nu există căi de comunicaţie importante pentru exportul de materii prime sau altceva. Rusia are priorităţi complet diferite", a menţionat expertul.

Cu toate acestea, el crede că Rusia are anumite interese.

"În primul rând, Rusia se străduieşte să-şi păstreze un "pachet de acţiuni" în sistemul politic al Republicii Moldova. Este de dorit ca acesta să fie un pachet care poate bloca luarea deciziilor.

În acelaşi timp, Federaţia Rusă nu are niciun interes ca vreun partid politic să câştige toată puterea în Moldova. În acest caz, va trebui să ofere sprijin şi să fie responsabilă în schimbul unui beneficiu minor.

De aici şi interesul limitat pentru Moldova. În al doilea rând, să se obţină un statut special pentru Transnistria, pentru a putea crea prin aceasta un stat nefuncţional în Moldova", a subliniat Socor.

În opinia sa, Moldova se află într-o situaţie privilegiată faţă de alte ţări postsovietice, întrucât nu are o graniţă comună cu Rusia.

"Ne putem imagina că Moldova ar fi într-o situaţie mult mai proastă dacă ar fi ca Georgia. Ar fi mult mai dificil să reziste unei asimilări de către Rusia. Aceasta este o şansă unică, dată de soartă acum 30 de ani. Din păcate, în acest timp Moldova nu a putut folosi această şansă istorică.

Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, există posibilitatea de a utilliza poziţia geografică pentru a atinge obiectivul integrării europene", a spus Socor.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

19 ianuarie, 04:17
0
96

Rusia, Iran și China vor organiza exerciții navale comune

19 ianuarie, 04:17
0
96

Rusia, Iran și China plănuiesc să participe la exerciții navale comune, a informat marți Flota rusă a Pacificului.

Rusia, Iran și China vor organiza exerciții navale comuneFoto: newsweek.ro

Marina Rusiei, a Iranului și a Chinei vor desfășura manevre navale comune în timpul desfășurării pe distanțe lungi a grupului naval operativ rusesc, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

„Grupul naval al Flotei Pacificului, alcătuit din crucișătorul Varyag al Ordinului Gărzilor Nakhimov, marea navă de război antisubmarin Admiral Tributs și petrolierul Boris Butoma, a ancorat în rada portului Chabahar din Republica Islamică Iran.

În port, „delegația oficială a Marinei Ruse va participa la o conferință de planificare privind desfășurarea de exerciții comune ale navelor de luptă din Rusia, Iran și China”, a informat biroul de presă al Flotei Pacificului.

Navale rusești se vor alimenta în port cu apă, alimente și combustibil pentru a-și continua misiune, a precizat biroul de presă.

Forța operativă navală a Flotei Pacificului a plecat de la Vladivostok și a început misiunea de desfășurare pe distanțe lungi cu câteva zile înainte de noul an.

În timpul desfășurării lor pe termen lung, navele rusești sunt programate să facă escală în porturile mai multor state, inclusiv în Republica Seychelles.

Escala în port va marca 105 de ani de când crucișătorul Marinei Imperiale Ruse Varyag a sosit în Portul Victoria din Insulele Seychelles.

În timpul desfășurării sale pe distanțe lungi, forța operativă navală rusă va organiza exerciții programate, inclusiv manevre internaționale, ca parte a unui grup de nave de luptă, în diferite părți ale Oceanului.

Marina Rusiei, a Iranului și a Chinei vor desfășura manevre navale comune în timpul desfășurării pe distanțe lungi a grupului naval operativ rusesc, transmite Știri.md cu referire la newsweek.ro.

„Grupul naval al Flotei Pacificului, alcătuit din crucișătorul Varyag al Ordinului Gărzilor Nakhimov, marea navă de război antisubmarin Admiral Tributs și petrolierul Boris Butoma, a ancorat în rada portului Chabahar din Republica Islamică Iran.

În port, „delegația oficială a Marinei Ruse va participa la o conferință de planificare privind desfășurarea de exerciții comune ale navelor de luptă din Rusia, Iran și China”, a informat biroul de presă al Flotei Pacificului.

Navale rusești se vor alimenta în port cu apă, alimente și combustibil pentru a-și continua misiune, a precizat biroul de presă.

Forța operativă navală a Flotei Pacificului a plecat de la Vladivostok și a început misiunea de desfășurare pe distanțe lungi cu câteva zile înainte de noul an.

În timpul desfășurării lor pe termen lung, navele rusești sunt programate să facă escală în porturile mai multor state, inclusiv în Republica Seychelles.

Escala în port va marca 105 de ani de când crucișătorul Marinei Imperiale Ruse Varyag a sosit în Portul Victoria din Insulele Seychelles.

În timpul desfășurării sale pe distanțe lungi, forța operativă navală rusă va organiza exerciții programate, inclusiv manevre internaționale, ca parte a unui grup de nave de luptă, în diferite părți ale Oceanului.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 23:37
0
148

WSJ: SUA pregăteşte sancţiuni contra separatiştilor pro-ruşi din Ucraina

18 ianuarie, 23:37
0
148

Potrivit ziarului The Wall-Street Journal (WSJ), administraţia americană consideră că o astfel de decizie va trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

WSJ: SUA pregăteşte sancţiuni contra separatiştilor pro-ruşi din UcrainaFoto: house.gov

Statele Unite intenţionează să impună sancţiuni financiare împotriva „separaţiştilor pro-ruşi din Ucraina”, a informat marţi The Wall Street Journal, citând oficiali americani, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Potrivit acestuia, administraţia americană consideră că o astfel de decizie ar trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

Este de aşteptat ca măsuri restrictive să fie aplicate asupra a patru persoane, oficial sancţiunile urmând a fi anunţate joi.

După cum notează ziarul, o astfel de decizie subliniază îndoielile din guvernul SUA cu privire la impunerea de sancţiuni directe împotriva Rusiei.

Secretarul de stat american Anthony Blinken va vizita miercuri Kievul, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelensky şi ministrul de externe Dmitri Kuleba, iar joi se va afla la Berlin, unde va purta discuţii cu ministrul german de externe Annalena Burbock.

Vineri, şeful departamentului american de politică externă se va întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Geneva pentru a continua interacţiunea diplomatică pe probleme de securitate.

Statele Unite intenţionează să impună sancţiuni financiare împotriva „separaţiştilor pro-ruşi din Ucraina”, a informat marţi The Wall Street Journal, citând oficiali americani, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Potrivit acestuia, administraţia americană consideră că o astfel de decizie ar trebui să pună presiune diplomatică asupra Rusiei.

Este de aşteptat ca măsuri restrictive să fie aplicate asupra a patru persoane, oficial sancţiunile urmând a fi anunţate joi.

După cum notează ziarul, o astfel de decizie subliniază îndoielile din guvernul SUA cu privire la impunerea de sancţiuni directe împotriva Rusiei.

Secretarul de stat american Anthony Blinken va vizita miercuri Kievul, unde se va întâlni cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelensky şi ministrul de externe Dmitri Kuleba, iar joi se va afla la Berlin, unde va purta discuţii cu ministrul german de externe Annalena Burbock.

Vineri, şeful departamentului american de politică externă se va întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Geneva pentru a continua interacţiunea diplomatică pe probleme de securitate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 22:55
2
231

Dodon, despre dosarul Energocom: A fost un show înainte de Anul Nou

18 ianuarie, 22:55
2
231

Igor Dodon susține că învinuirea în dosarul „Energocom” a fost un show înainte de Anul Nou. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Dodon, despre dosarul Energocom: A fost un show înainte de Anul Nou

El a menționat că, atunci când deținea funcția de ministru al Economiei, nu a semnat niciun contract, iar aceste acțiuni au scopul de a abate populației de la subiectele privind creșterea prețurilor și a tarifelor care au loc în ultima perioada, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

„Nu am semnat niciun contract, comparativ cu actualul ministru care semnează protocoale și se dă cu opinii. Am cumpărat mai ieftin atunci. Ei recunosc, cei care se ocupă de acest dosar, că nu-i nimic și nu au absolut nimic.

Cred că acesta a fost un show înainte de Anul Nou, după sondajele de opinie care au fost făcute publice că actuala guvernare scade în sondaje, dar noi creștem. Fundalul creșterii prețurilor din ultimul timp, trebuiau să o îndrepte în altă parte. Poate sperau că mă voi speria și voi fugi din țară”, a declarat Igor Dodon.

Igor Dodon s-a prezentat la Procuratura Generală în data de 29 decembrie. El este bănuit de faptul că în anul 2008 ar fi participat la o schemă criminală de import a energiei electrice, în care statul a fost delapidat cu aproape 124 de milioane de lei.

El a menționat că, atunci când deținea funcția de ministru al Economiei, nu a semnat niciun contract, iar aceste acțiuni au scopul de a abate populației de la subiectele privind creșterea prețurilor și a tarifelor care au loc în ultima perioada, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

„Nu am semnat niciun contract, comparativ cu actualul ministru care semnează protocoale și se dă cu opinii. Am cumpărat mai ieftin atunci. Ei recunosc, cei care se ocupă de acest dosar, că nu-i nimic și nu au absolut nimic.

Cred că acesta a fost un show înainte de Anul Nou, după sondajele de opinie care au fost făcute publice că actuala guvernare scade în sondaje, dar noi creștem. Fundalul creșterii prețurilor din ultimul timp, trebuiau să o îndrepte în altă parte. Poate sperau că mă voi speria și voi fugi din țară”, a declarat Igor Dodon.

Igor Dodon s-a prezentat la Procuratura Generală în data de 29 decembrie. El este bănuit de faptul că în anul 2008 ar fi participat la o schemă criminală de import a energiei electrice, în care statul a fost delapidat cu aproape 124 de milioane de lei.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 22:13
3
361

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă Ucraina

18 ianuarie, 22:13
3
361

Alianţa Nord-Atlantică va reacţiona la un eventual atac al Rusiei asupra Ucrainei prin suplimentarea prezenţei militare în Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv în România.

România are promise întăriri militare NATO, dacă Rusia atacă UcrainaFoto: tv8.md

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Despre aceasta afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.

Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.

Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.

Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică "va ridica gradul de alertă". "NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei", a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.

Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.

Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit "portavionul nescufundabil al Rusiei".

"Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă", declară generalul Ben Hodges.

Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.

Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.

România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
18 ianuarie, 22:03
7
572

Igor Dodon: Mișcarea de Alternativă Națională nu este proiectul PSRM

18 ianuarie, 22:03
7
572

Președintele de onoare al PSRM, Igor Dodon susține că nu a fost „șocat” atunci când a aflat că primarul capitalei, Ion Ceban își lansează Alternativa Mișcarea Națională.

Igor Dodon: Mișcarea de Alternativă Națională nu este proiectul PSRMFoto: știri.md

Fostul șef de stat a menționat că edilul nu „s-a consultat” cu Partidul Socialiștilor, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

„Va fi mai departe un partid politic sau nu este decizia dumnealui, ca primar noi îl susținem.

Timpul o să arăte a fost o Mișcare corectă sau nu”, a declarat Dodon în cadrul emisiunii Puterea a Patra.

„Eu sunt în politica moldovenească de mai mult de un deceniu și să fiu șocat este foarte dificil, indiferent de mișcările care se fac, dar haideți să o luăm pe rând.

Eu consider că, Ion Ceban este unul dintre cei mai buni primari ai Chișinăului din ultimele câteva decenii și o vă spun sincer, nu de aceea că mi-a fost coleg de partid, obiectiv și dacă nu greșesc marea majoritate din cei care au fost aici în studiou, oponenți politici, foști oponenți, inclusiv al lui Ion Ceban au recunoscut că în Chișinău lucrurile s-au schimbat spre bine în acești doi ani.

Iar succesul acestor doi ani se datorează la doi factori, primul, capacitățile lui Ion Ceban pentru că el în 2015 s-a refuzat de mandatul de deputat în Parlament, noi eram în opoziție, în 2015 și a rămas președinte a Fracțiunii Municipale Socialiste în Consiliul Municipal și din 2015 el cunoaște cel mai bine ce se face în Chișinău și capacitățile lui au schimbat lucrurile spre bine în Chișinău.

Al doilea lucru important care a asigurat acest succes evident este echipa noastră, pentru că în calitate de șef de stat l-am susținut, împreună cu Guvernul.

Fracțiunea noastră va susține toate inițiativele care sunt pentru Chișinău și vom susține inițiativele primarului așa cum am susținut până acum.

Ion Ceban nu s-a consultat cu noi și nici nu trebuie să consulte această Mișcare, va fi mai departe un partid politic sau nu este decizia dumnealui, ca primar noi îl susținem. A lansat o Mișcare probabil are calculele lui, repet nu s-a consultat și timpul o să arăte a fost o Mișcare corectă sau nu. 

Evident noi am avut discuții după, despre subiectele din Chișinău în mare parte am discutat, dar repet el nu este membru de partid din 2009.

Eu cred că vă înteresează dacă este sau nu proiectul nostru. Nu este al nostru. El al lui personal. Până când e Mișcare, dar dacă va fi partid politic sau nu va fi decizia dumnealui”, a declarat Dodon.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a venit cu un comentariu după valul de reacții provocat de anunțul privind lansarea unui proiect politic.

Acesta spune că unii au încercat să îl blocheze pe toate rețelele de socializare și că „nu le este pe plac adevărul”.

Vezi și:

Ceban se lansează în politică: Nu pot rămâne indiferent

Fostul șef de stat a menționat că edilul nu „s-a consultat” cu Partidul Socialiștilor, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.

„Va fi mai departe un partid politic sau nu este decizia dumnealui, ca primar noi îl susținem.

Timpul o să arăte a fost o Mișcare corectă sau nu”, a declarat Dodon în cadrul emisiunii Puterea a Patra.

„Eu sunt în politica moldovenească de mai mult de un deceniu și să fiu șocat este foarte dificil, indiferent de mișcările care se fac, dar haideți să o luăm pe rând.

Eu consider că, Ion Ceban este unul dintre cei mai buni primari ai Chișinăului din ultimele câteva decenii și o vă spun sincer, nu de aceea că mi-a fost coleg de partid, obiectiv și dacă nu greșesc marea majoritate din cei care au fost aici în studiou, oponenți politici, foști oponenți, inclusiv al lui Ion Ceban au recunoscut că în Chișinău lucrurile s-au schimbat spre bine în acești doi ani.

Iar succesul acestor doi ani se datorează la doi factori, primul, capacitățile lui Ion Ceban pentru că el în 2015 s-a refuzat de mandatul de deputat în Parlament, noi eram în opoziție, în 2015 și a rămas președinte a Fracțiunii Municipale Socialiste în Consiliul Municipal și din 2015 el cunoaște cel mai bine ce se face în Chișinău și capacitățile lui au schimbat lucrurile spre bine în Chișinău.

Al doilea lucru important care a asigurat acest succes evident este echipa noastră, pentru că în calitate de șef de stat l-am susținut, împreună cu Guvernul.

Fracțiunea noastră va susține toate inițiativele care sunt pentru Chișinău și vom susține inițiativele primarului așa cum am susținut până acum.

Ion Ceban nu s-a consultat cu noi și nici nu trebuie să consulte această Mișcare, va fi mai departe un partid politic sau nu este decizia dumnealui, ca primar noi îl susținem. A lansat o Mișcare probabil are calculele lui, repet nu s-a consultat și timpul o să arăte a fost o Mișcare corectă sau nu. 

Evident noi am avut discuții după, despre subiectele din Chișinău în mare parte am discutat, dar repet el nu este membru de partid din 2009.

Eu cred că vă înteresează dacă este sau nu proiectul nostru. Nu este al nostru. El al lui personal. Până când e Mișcare, dar dacă va fi partid politic sau nu va fi decizia dumnealui”, a declarat Dodon.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a venit cu un comentariu după valul de reacții provocat de anunțul privind lansarea unui proiect politic.

Acesta spune că unii au încercat să îl blocheze pe toate rețelele de socializare și că „nu le este pe plac adevărul”.

Vezi și:

Ceban se lansează în politică: Nu pot rămâne indiferent

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 21:34
6
454

Casa Albă: Rusia ar putea să atace Ucraina în orice moment

18 ianuarie, 21:34
6
454

Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucrainei, a declarat, marţi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o "situaţie extrem de periculoasă în acest moment", relatează Reuters.

Casa Albă: Rusia ar putea să atace Ucraina în orice momentFoto: digi24.ro

"Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina", a apreciat Psaki, avertizând că "nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac", întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din "Swift", un circuit securizat de viramente bancare internaţionale, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev, după ce discuţiile cu Rusia s-au încheiat săptămâna trecută fără niciun rezultat, pe fondul îngrijorărilor SUA şi altor ţări occidentale că Moscova ar putea să invadeze din nou Ucraina.

Şeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o "portiţă de ieşire diplomatică" din criza dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi o responsabilă din Departamentul de Stat, citată de AFP.

"Secretarul de stat este implicat 150% pentru a căuta o portiţă de ieşire diplomatică şi este într-adevăr ceea ce motivează" întâlnirea cu ministrul de externe rus, a indicat aceasta sub rezerva anonimatului.

Secretarul de stat american se va deplasa apoi la Berlin pentru discuţii cu Regatul Unit, Franţa şi Germania cu privire la Ucraina, Occidentul avertizând Rusia că s-ar expune la grave consecinţe în caz de invadare a teritoriului ucrainean.

În plus faţă de sancţiunile economice, "noi vom furniza echipament defensiv suplimentar ucrainenilor", în cazul unei invazii, a precizat responsabila din Departamentul de Stat.

"Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina", a apreciat Psaki, avertizând că "nicio opţiune nu este exclusă de partea americană pentru a răspunde unui astfel de atac", întrebată în special despre posibilitatea excluderii Rusiei din "Swift", un circuit securizat de viramente bancare internaţionale, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev, după ce discuţiile cu Rusia s-au încheiat săptămâna trecută fără niciun rezultat, pe fondul îngrijorărilor SUA şi altor ţări occidentale că Moscova ar putea să invadeze din nou Ucraina.

Şeful diplomaţiei americane se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov vineri la Geneva, cu scopul de a căuta o "portiţă de ieşire diplomatică" din criza dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat marţi o responsabilă din Departamentul de Stat, citată de AFP.

"Secretarul de stat este implicat 150% pentru a căuta o portiţă de ieşire diplomatică şi este într-adevăr ceea ce motivează" întâlnirea cu ministrul de externe rus, a indicat aceasta sub rezerva anonimatului.

Secretarul de stat american se va deplasa apoi la Berlin pentru discuţii cu Regatul Unit, Franţa şi Germania cu privire la Ucraina, Occidentul avertizând Rusia că s-ar expune la grave consecinţe în caz de invadare a teritoriului ucrainean.

În plus faţă de sancţiunile economice, "noi vom furniza echipament defensiv suplimentar ucrainenilor", în cazul unei invazii, a precizat responsabila din Departamentul de Stat.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 21:06
16
1 128

Igor Dodon nu renunță la tradiții: Unde se va scălda de Bobotează

18 ianuarie, 21:06
16
1 128

Fostul șef al statului, Igor Dodon, nu va renunța la scăldatul în apa rece, de Botobeaza, nici în acest an.

Igor Dodon nu renunță la tradiții: Unde se va scălda de BoboteazăFoto: realitatea.md

În cadrul emisiunii ”Puterea a patra” de la postul de televiziune N4, ex-președintele a declarat că această tradiție o respectă de ani de zile și că încearcă să-i păstreze însemnătatea creștinească, indiferent dacă este sau nu președinte, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

„Această tradiție creștinească am urmat-o și până la funcția de președinte de țară și, anul trecut, nefiind președinte, la fel. De aceea, mâine dimineața voi fi la Catedrală la slujba centrală, așa cum o fac în fiecare an”, a declarat Igor Dodon.

Anul trecut, Igor Dodon s-a scufundat în copcă la Mănăstirea Țigănești.

El spune că, cel mai probabil, și în acest an va merge acolo.

Întrebat dacă își va lua și halatul prezidențial, fostul președinte a menționat că l-a dăruit, după ce a organizat un concurs pe Facebook în acest sens.

În cadrul emisiunii ”Puterea a patra” de la postul de televiziune N4, ex-președintele a declarat că această tradiție o respectă de ani de zile și că încearcă să-i păstreze însemnătatea creștinească, indiferent dacă este sau nu președinte, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

„Această tradiție creștinească am urmat-o și până la funcția de președinte de țară și, anul trecut, nefiind președinte, la fel. De aceea, mâine dimineața voi fi la Catedrală la slujba centrală, așa cum o fac în fiecare an”, a declarat Igor Dodon.

Anul trecut, Igor Dodon s-a scufundat în copcă la Mănăstirea Țigănești.

El spune că, cel mai probabil, și în acest an va merge acolo.

Întrebat dacă își va lua și halatul prezidențial, fostul președinte a menționat că l-a dăruit, după ce a organizat un concurs pe Facebook în acest sens.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 18:28
13
345

NATO vrea continuarea negocierilor cu Rusia: Riscul unui nou conflict

18 ianuarie, 18:28
13
345

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi.

NATO vrea continuarea negocierilor cu Rusia: Riscul unui nou conflictFoto: mediafax.ro

Despre aceasta a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, avertizând că, în caz contrar, există riscul unui conflict militar în Europa, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Astăzi, am invitat Rusia şi toţi aliaţii din cadrul NATO să participe în viitorul apropiat la o serie de reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia pentru a răspunde preocupărilor noastre, dar pentru a asculta şi preocupările Rusiei şi pentru a încerca să găsim o soluţie", a declarat Jens Stoltenberg, conform cotidianului Le Figaro, în cursul unei vizite la Berlin, unde s-a întâlnit cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Săptămâna trecută, după sesiunea Consiliului NATO-Rusia, Jens Stoltenberg afirma că Alianţa Nord-Atlantică şi delegaţia rusă au stabilit să continue dialogul, în pofida tensiunilor generate de mobilizarea trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.

"Ambele părţi au exprimat necesitatea de a dialoga şi de a analiza posibilitatea programării unor viitoare reuniuni", a declarat Jens Stoltenberg miercurea trecută.

Într-un interviu acordat revistei Bild cu ocazia vizitei în Germania, Jens Stolteberg a avertizat că există riscul unui conflict militar în Europa din cauza crizei dintre Rusia şi Ucraina.

"Există un risc real de izbucnire a unui nou conflict militar în Europa. Nu trebuie să uităm că sunt trupe ruse la frontierele Ucrainei, iar unii militari sunt chiar în Ucraina. Sunt în Crimeea, acesta este teritoriu ucrainean. Este o frontieră istorică, iar Rusia a recunoscut-o la un moment dat.

Sunt şi în Doneţk şi Lugansk, iar acelea sunt tot teritorii ucrainene. Vorbim, deci, despre mişcări de trupe ruse în Ucraina şi în apropierea Ucrainei", a subliniat secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a adăugat că Alianţa Nord-Atlantică susţine suveranitatea Ucrainei şi va riposta prin sancţiuni economice şi financiare în cazul unei agresiuni a Rusiei.

"Însă garanţiile de securitate ale NATO nu se aplică Ucrainei", a argumentat Jens Stoltenberg.

"Însă dacă este agresat un stat membru NATO, atunci avem un principiu central: unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Suntem împreună, suntem o Alianţă şi ne apărăm unii pe alţii", a subliniat Jens Stoltenberg.

Despre aceasta a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, avertizând că, în caz contrar, există riscul unui conflict militar în Europa, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"Astăzi, am invitat Rusia şi toţi aliaţii din cadrul NATO să participe în viitorul apropiat la o serie de reuniuni ale Consiliului NATO-Rusia pentru a răspunde preocupărilor noastre, dar pentru a asculta şi preocupările Rusiei şi pentru a încerca să găsim o soluţie", a declarat Jens Stoltenberg, conform cotidianului Le Figaro, în cursul unei vizite la Berlin, unde s-a întâlnit cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Săptămâna trecută, după sesiunea Consiliului NATO-Rusia, Jens Stoltenberg afirma că Alianţa Nord-Atlantică şi delegaţia rusă au stabilit să continue dialogul, în pofida tensiunilor generate de mobilizarea trupelor ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.

"Ambele părţi au exprimat necesitatea de a dialoga şi de a analiza posibilitatea programării unor viitoare reuniuni", a declarat Jens Stoltenberg miercurea trecută.

Într-un interviu acordat revistei Bild cu ocazia vizitei în Germania, Jens Stolteberg a avertizat că există riscul unui conflict militar în Europa din cauza crizei dintre Rusia şi Ucraina.

"Există un risc real de izbucnire a unui nou conflict militar în Europa. Nu trebuie să uităm că sunt trupe ruse la frontierele Ucrainei, iar unii militari sunt chiar în Ucraina. Sunt în Crimeea, acesta este teritoriu ucrainean. Este o frontieră istorică, iar Rusia a recunoscut-o la un moment dat.

Sunt şi în Doneţk şi Lugansk, iar acelea sunt tot teritorii ucrainene. Vorbim, deci, despre mişcări de trupe ruse în Ucraina şi în apropierea Ucrainei", a subliniat secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a adăugat că Alianţa Nord-Atlantică susţine suveranitatea Ucrainei şi va riposta prin sancţiuni economice şi financiare în cazul unei agresiuni a Rusiei.

"Însă garanţiile de securitate ale NATO nu se aplică Ucrainei", a argumentat Jens Stoltenberg.

"Însă dacă este agresat un stat membru NATO, atunci avem un principiu central: unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Suntem împreună, suntem o Alianţă şi ne apărăm unii pe alţii", a subliniat Jens Stoltenberg.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 18:21
23
494

Protest social Vrem să trăim, lansat în mediul virtual

18 ianuarie, 18:21
23
494

Pe reţelele de socializare a fost lansat un protest social "Vrem să trăim", ai cărui organizatori consideră că toţi cetăţenii Republicii Moldova ar trebui să fie uniţi de dorinţa de a trăi demn.

Protest social Vrem să trăim, lansat în mediul virtualFoto: fb.com

"Poporul Moldovei nu este o masă fără chip, ci o colecţie de oameni unici şi inimitabili, iar interesele fiecăruia dintre ei trebuie protejate şi susţinute în orice mod posibil", se arată în postare, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Potrivit autorilor săi, "oamenii nu i-au dat dreptul Maiei Sandu şi partidului ei PAS să majoreze tarifele la benzină, motorină, să majoreze accizele... şi să epuizeze cetăţenii".

"Maia Sandu şi PAS nu au avertizat la alegeri că vor să ne lipsească de viaţă şi de o existenţă decentă. Puterea obţinută prin înşelăciune este ilegitimă şi lipsită de autoritate. Din acest motiv, ţara are nevoie de un preşedinte şi de un Parlament care să respecte cu stricteţe voinţa poporului şi interesele acestuia", au spus organizatorii.

Ei cred că oamenii din Moldova vor să trăiască, nu să supravieţuiască, şi au tot dreptul la o viaţă decentă.

"Poporul Moldovei nu este o masă fără chip, ci o colecţie de oameni unici şi inimitabili, iar interesele fiecăruia dintre ei trebuie protejate şi susţinute în orice mod posibil", se arată în postare, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Potrivit autorilor săi, "oamenii nu i-au dat dreptul Maiei Sandu şi partidului ei PAS să majoreze tarifele la benzină, motorină, să majoreze accizele... şi să epuizeze cetăţenii".

"Maia Sandu şi PAS nu au avertizat la alegeri că vor să ne lipsească de viaţă şi de o existenţă decentă. Puterea obţinută prin înşelăciune este ilegitimă şi lipsită de autoritate. Din acest motiv, ţara are nevoie de un preşedinte şi de un Parlament care să respecte cu stricteţe voinţa poporului şi interesele acestuia", au spus organizatorii.

Ei cred că oamenii din Moldova vor să trăiască, nu să supravieţuiască, şi au tot dreptul la o viaţă decentă.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 18:02
2
593

Expert: Rusia vrea să condiționeze politic furnizarea gazelor în Moldova

18 ianuarie, 18:02
2
593

Expertul în energetică Victor Parlicov consideră că Rusia încearcă să lege aprovizionarea cu gaze a Moldovei cu condiţii politice.

Expert: Rusia vrea să condiționeze politic furnizarea gazelor în MoldovaFoto: reuters.com

Potrivit Infotag, el a exprimat această opinie luni seară, la postul de televiziune Pro TV Chişinău, transmite Știri.md.

"Nu cred că n-au existat condiţii politice în timpul discuţiei despre acordul cu privire la gaze. Poate că Moldova nu le-a acceptat, aşa că preţul gazului este destul de mare. Şi acum Rusia şantajează Moldova cu aprovizionarea cu gaze pentru a reveni la discuţia despre problemele politice. Şi poate că Moscova vrea să obţină concesii de la Chişinău în problema Transnistriei sau în alte probleme", crede Parlicov.

El este de părere că cererile Gazprom de a efectua plăţi în avans în strictă conformitate cu acordul au ca scop implicarea preşedintelui Maia Sandu în negocieri, pentru a discuta cu ea probleme politice.

"Dacă Chişinăul este de acord cu nişte concesii politice, atunci se poate conta pe un preţ mai mic la gaze. Dar trebuie ţinută minte lecţia Ucrainei. În 2012, Ucraina a făcut concesii şi a primit gaze de la Gazprom cu 100 de dolari mai ieftine. Am văzut cum s-a încheiat în 2014 (anexarea Crimeei)", a spus Parlicov.

În opinia sa, Chişinăul ar trebui să înceapă acum restabilirea ordinii în sectorul energetic şi asigurarea securităţii energetice.

Potrivit Infotag, el a exprimat această opinie luni seară, la postul de televiziune Pro TV Chişinău, transmite Știri.md.

"Nu cred că n-au existat condiţii politice în timpul discuţiei despre acordul cu privire la gaze. Poate că Moldova nu le-a acceptat, aşa că preţul gazului este destul de mare. Şi acum Rusia şantajează Moldova cu aprovizionarea cu gaze pentru a reveni la discuţia despre problemele politice. Şi poate că Moscova vrea să obţină concesii de la Chişinău în problema Transnistriei sau în alte probleme", crede Parlicov.

El este de părere că cererile Gazprom de a efectua plăţi în avans în strictă conformitate cu acordul au ca scop implicarea preşedintelui Maia Sandu în negocieri, pentru a discuta cu ea probleme politice.

"Dacă Chişinăul este de acord cu nişte concesii politice, atunci se poate conta pe un preţ mai mic la gaze. Dar trebuie ţinută minte lecţia Ucrainei. În 2012, Ucraina a făcut concesii şi a primit gaze de la Gazprom cu 100 de dolari mai ieftine. Am văzut cum s-a încheiat în 2014 (anexarea Crimeei)", a spus Parlicov.

În opinia sa, Chişinăul ar trebui să înceapă acum restabilirea ordinii în sectorul energetic şi asigurarea securităţii energetice.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...