Se pregătește lichidarea raioanelor? Irina Vlah cere clarificări despre reforma APL
Fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, solicită explicații publice privind direcția reală a reformelor pregătite de Guvern, acuzând existența unor mesaje contradictorii despre viitorul raioanelor și al administrației publice locale.
Imagine simbolÎntr-o adresare către secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, Vlah susține că declarațiile diferite ale reprezentanților puterii au creat incertitudine în societate privind o posibilă reformă administrativ-teritorială, care ar presupune desființarea raioanelor și crearea unor regiuni mai mari, transmite Știri.md.
Potrivit acesteia, deși oficial au fost anunțate consultări pentru reforma administrației publice locale, mai mulți reprezentanți ai partidului de guvernare Partidul Acțiune și Solidaritate au vorbit public despre o reformă administrativ-teritorială amplă. Unele declarații au inclus ipoteza reducerii numărului de raioane și formarea unor regiuni mari în Republica Moldova.
Subiectul a fost alimentat recent și de poziții exprimate de aleși locali. Primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, copreședinte al Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor, a declarat public că sistemul raional ar trebui înlocuit cu o structură de nivel doi bazată pe trei regiuni – nord, centru și sud. În opinia sa, o astfel de reorganizare ar reduce birocrația și ar permite concentrarea resurselor pentru proiecte de infrastructură și dezvoltare regională.
Edilul a afirmat că actualele consilii raionale oferă puține servicii directe cetățenilor și că, într-un sistem regionalizat, structurile de nivel doi s-ar putea concentra pe proiecte de importanță largă, precum drumuri regionale, apeducte între raioane și proiecte europene.
În acest context, Irina Vlah susține că se creează o confuzie majoră între reforma administrației publice locale și o eventuală reformă administrativ-teritorială. Ea afirmă că pot exista doar două explicații: fie Guvernul ar ascunde intenționat reforma administrativ-teritorială în spatele celei a administrației publice locale, urmând să anunțe ulterior ambele schimbări, fie unii reprezentanți ai guvernării nu fac diferența între cele două procese și induc opinia publică în eroare prin declarații contradictorii.
Fosta bașcană consideră că, în contextul creat, conducerea Guvernului trebuie să comunice clar ce tip de reformă urmează să fie promovată – reformă administrativ-teritorială, reformă a administrației publice locale sau ambele – și să asigure un mesaj unitar pentru toți reprezentanții puterii care vorbesc public despre acest subiect.