Într-o scrisoare deschisă, se spune că moldovenii stabiliți în străinătate sunt atât de mulți, încât nu mai pot fi ignorați, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Și, după cum a demonstrat lucrul de la distanță pe timp de pandemie, nici nu ar fi atât de complicat ca acest „electoral paralel”, vorba fostului președinte Igor Dodon, să ia parte la viața politică de zi cu zi de acasă.

În plină criza sanitară, medicii și asistenții moldoveni stabiliți în diferite colțuri ale grobului ar putea împărtăși din experiențele lor colegilor din țară, dar și factorilor de decizie de la Chișinău.

Mai cu seamă în ceea ce privește pregătirea și desfășurarea campaniilor de vaccinare anti-Covid. Totul e doar la un click distanță, cum zic navigatorii pe internet.

Așa își imaginează Viorica Țîmbalari, o moldoveancă stabilită la Paris, care se numără printre semnatarii scrisorii deschise adresate noii președinte.

Ea spune că are multe cunoștințe printre cetățeni moldoveni care activează în Franța în sistemul medical.

Noi vrem să ne implicăm direct, pentru că, până la urmă, vrem să ne întoarcem.

„Noi vedem ca autoritățile din R. Moldova, atunci când se confruntă cu o problemă, dar noi avem probleme peste tot, să solicite deschis că au nevoie de resurse umane și de informație cum se întâmplă în Europa.

Noi avem acum o categorie de oameni care au plecat și care sunt instalați bine aici în diferite funcții și ei ar putea aduce plus-valoare, aducând informația și experiența din țara în care a dobândit această experiență.

Dar nu se solicită. La drept vorbind, noi suntem lăsați în umbră și suntem solicitați atunci când este vorba de alegeri.

Noi vrem să ne implicăm direct, pentru că, până la urmă, vrem să ne întoarcem, dar nu așteptăm ca cei rămași acasă să facă ceva schimbări, da și ei, dar noi vrem să venim cu aportul nostru”.

Semnatarii demersului solicită restructurarea Biroului Relații cu Diaspora sau transformarea lui într-un minister, iar funcționari de aici să fie buni cunoscători ai realităților din comunitățile de moldoveni de peste hotare.

De asemenea, cer mai multe locuri de deputat în parlament, proporțional cu numărul migranților, astfel încât cei aflați la putere să tragă în aceeași direcție țara cum își imaginează cei plecați peste hotare, spune Viorica Țîmbalari.

În plus, solicită autorităților un studiu care să stabilească care este numărul celor plecați, și nu în ultimul rând, văd o implicare mai hotărâtă a Chișinăului în a-i proteja social, prin acordurile bilaterale încheiate cu diferite țări.

Și Dumitru Vicol, un analist investițional din R. Moldova stabilit la Londra, semnatar al demersului, spune că a venit timpul ca moldovenii împrăștiați în toată lumea să se activeze, să nu mai priviți ca o sursă de remitențe sau de voturi.

Un BRD reformat ar trebui să servească drept punct de legătură între instituțiile din țară și oamenii stabiliți peste hotare.

Diferite autorități publice pot avea diferite necesități de consultanță sau expertiză.

Un Birou Relații cu Diaspora mai independent decât acum, în viziunea lui Dumitru Vicol, ar urma să le găsească specialiști în comunitățile din diaspora care în câteva ore de muncă voluntară să găsească soluțiile cele mai bune.

Dumitru spune că a ajutat în perioada pandemiei mai multe companii de acasă.

Mai dă exemplu unei întreprinderi avia de la Chișinău care a evitat falimentul după ce o tânără stabilită în Irlanda a tălmăcit condițiile unui anumit contract.

Acest ajutor poate fi un proces continuu, nu unul sporadic, și instituționalizat, se arată el convins.

Pandemia a arătat că nu este nevoie de prezență fizică pentru ca lucrurile să se miște

„Din păcate, până acum implicarea de la distanță nu prea se lua în considerare, funcționarii de la instituții erau foarte reticenți de a colabora la distanță.

Acum, practic, pandemia a arătat că nu este nevoie de prezență fizică pentru ca lucrurile să se miște, luând în considerație că până și ședințele guvernului se făceau on line, ceea ce ar fi o oportunitate și mai mare pentru instituțiile statului de a lucra la distanță cu cei de peste hotare.

Cea mai mare problemă e că există mai multă ofertă din partea diasporei de a se implica decât cerere din partea autorităților.

Oameni care să se implice sunt, deschidere din partea autorităților nu prea”.

Printre sarcinile autorităților, în viziunea analistului investițional Dumitru Vicol, e cum să atragă economiile celor plecați peste hotare.

Altfel spus ca migranții să poată cumpăra cote părți la întreprinderi mici și mijlocii, investiții care le-ar servi drept un soi de fond de pensii facultativ.

Ar mai putea cumpăra hârtii de valoare moldovenești, finanțând guvernul. Ambele ar aduce banii în țară, dar i-ar ajuta și pe cei reveniți acasă să traverseze mai lesne perioada de re-adoptare.