Șapte instrumente de interferență rusească, folosite într-o zi împotriva Moldovei
Republica Moldova a fost și ieri ținta unui val coordonat de acțiuni de interferență din partea Federației Ruse – de la declarații manipulatorii, până la atacuri cibernetice sau apeluri la mobilizare stradală. Au fost folosite cel puțin șapte din cele zece instrumente de interferență rusească, descrise recent de președinta Maia Sandu.

Autoritățile dau asigurări că întreprind toate măsurile necesare pentru ca alegerile parlamentare din toamnă să se desfășoare democratic, transparent și conform legii, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Votul diasporei, atacat de la Moscova
Primul caz de ingerință și atac de dezinformare a fost lansat ieri-dimineață de secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, care, într-un amplu articol citat de Ria Novosti, a acuzat guvernarea de la Chișinău că ar pregăti falsificarea votului la parlamentare prin intermediul diasporei. Ministerul de Externe a respins ferm acuzația, calificând-o drept o manevră a războiului informațional al Federației Ruse, menită să influențeze procesul electoral și să denigreze comunitățile de moldoveni din afara țării.
Instituția subliniază că fiecare cetățean, inclusiv din diaspora, va putea vota liber și neinfluențat, iar Republica Moldova își reafirmă angajamentul pentru valorile democratice și respinge orice tentativă externă de subminare a procesului electoral.
În același ton, Comisia Electorală Centrală a condamnat și ea afirmația lui Șoigu și a dat asigurări că măsurile de securitate, monitorizare și verificare sunt aplicate riguros, astfel încât fiecare vot să fie numărat corect și să reflecte opțiunea reală a alegătorului.
Sabotarea procesului electoral în diasporă prin acțiuni de compromitere și reducere a participării cetățenilor la vot este unul dintre cele 10 instrumente descrise recent de președinta Maia Sandu prin care Rusia încearcă să influențeze procesul electoral din Republica Moldova.
Atacuri cibernetice și proteste plătite
Un alt instrument sunt atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică a anunțat ieri că a inițiat o investigație a unui incident de securitate cibernetică organizat de un actor străin asupra infrastructurii guvernamentale. În cadrul investigației, instituția va iniția și o anchetă de serviciu în privința unor angajați suspectați de complicitate a tentativele de sabotare și atac asupra infrastructurii cibernetice.
Între timp, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru fraudă bancară și refugiat în Rusia, a anunțat că va oferi „salarii de 3.000 de dolari pe lună” celor care vor protesta împotriva guvernării în Piața Marii Adunări Naționale, începând de sâmbătă. El a spus că manifestațiile vor continua „atât cât va fi nevoie” pentru a „alunga” partidul de la putere.
Șor, conducătorul unei organizații criminale, vrea să implice cetățenii în activități ilegale și care incită la violență, a reacționat Poliția. Oamenii legii au avertizat că „participarea la proteste pentru promisiuni de plată” este o încălcare gravă a legii și a îndemnat cetățenii să nu cadă în plasa unor promisiuni ilegale, pentru a nu deveni subiecți de investigație.
Totodată, pot fi identificate și alte instrumente la care a recurs ieri Federația Rusă, precum coruperea electorală și finanțarea ilicită din exterior, campanii de manipulare informațională desfășurate din afara țării, mobilizarea și radicalizarea cetățenilor în mediul online prin promovarea urii și extremismului, dar și utilizarea așa-numitor „lideri de opinie”.
În urmă cu două săptămâni, președinta Maia Sandu avertiza că Moscova plănuiește să submineze democrația și să devieze parcursul european al Republicii Moldova prin zece instrumente principale: coruperea electorală și finanțarea ilegală, inclusiv prin criptomonede de circa 100 de milioane de euro; campanii masive de manipulare informațională și atacuri la persoană; proteste plătite; atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice; implicarea bisericii în campanii de dezinformare, provocări în Autonomia Găgăuză și stânga Nistrului; precum și radicalizarea cetățenilor prin intermediul rețelelor sociale.
Autoritățile dau asigurări că instituțiile statului acționează coordonat pentru a preveni aceste tentative și a proteja procesele democratice din țară.