21 oct, 2021 18:07
4
3 499

Robu: Procuratura e gata să poarte o luptă decisivă împotriva corupţiei

21 oct, 2021 18:07
4
3 499

Procurorul general interimar al Republicii Moldova, Dumitru Robu, a confirmat disponibilitatea Procuraturii Generale "de a purta o luptă decisivă împotriva corupţiei".

Robu: Procuratura e gata să poarte o luptă decisivă împotriva corupţieiFoto: nokta.md

Acest lucru a fost discutat în cadrul unei întâlniri cu o delegaţie a Agenţiei pentru Cooperare Internaţională din Germania, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Partenerii germani implementează proiectul "Consolidarea statului de drept şi a mecanismelor anticorupţie în Republica Moldova", care este cofinanţat de Uniunea Europeană. 

Discuţia a vizat subiecte precum recuperarea bunurilor dobândite pe cale penală şi modalităţile de combatere a corupţiei la cel mai înalt nivel.

Acest lucru a fost discutat în cadrul unei întâlniri cu o delegaţie a Agenţiei pentru Cooperare Internaţională din Germania, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Partenerii germani implementează proiectul "Consolidarea statului de drept şi a mecanismelor anticorupţie în Republica Moldova", care este cofinanţat de Uniunea Europeană. 

Discuţia a vizat subiecte precum recuperarea bunurilor dobândite pe cale penală şi modalităţile de combatere a corupţiei la cel mai înalt nivel.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

26 ianuarie, 15:31
19
1 602

Militarii ruși din Transnistria au desfășurat exerciţii de pregătire de luptă

26 ianuarie, 15:31
19
1 602

În Grupul Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană a Moldovei (GOTR) au fost desfăşurate exerciţii de pregătire de luptă.

Militarii ruși din Transnistria au desfășurat exerciţii de pregătire de luptăFoto: IPN

Acestea au implicat aproximativ 100 de unităţi de echipament militar, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Militarii au executat acţiuni de primire a armelor şi echipamentelor, pregătire a echipamentelor pentru părăsirea parcului de vehicule militare şi deplasare în zonele de concentrare. 

Acolo au efectuat acţiuni de camuflaj, amenajare a posturilor de tragere şi pregătire a echipamentului pentru marş. 

Potrivit comandamentului, personalul a acţionat coordonat şi a făcut faţă sarcinilor.

Acestea au implicat aproximativ 100 de unităţi de echipament militar, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Militarii au executat acţiuni de primire a armelor şi echipamentelor, pregătire a echipamentelor pentru părăsirea parcului de vehicule militare şi deplasare în zonele de concentrare. 

Acolo au efectuat acţiuni de camuflaj, amenajare a posturilor de tragere şi pregătire a echipamentului pentru marş. 

Potrivit comandamentului, personalul a acţionat coordonat şi a făcut faţă sarcinilor.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 14:26
0
394

2 agenți economici și 2 funcționari ANSA, cercetați pentru corupție

26 ianuarie, 14:26
0
394

Doi funcţionari din cadrul Direcţiei Teritoriale Siguranţa Alimentelor Bălți a Agenţiei Naţionale Siguranţa Alimentelor (ANSA), dar și doi agenți economici sunt cercetați de CNA şi procurorii anticorupţie în cadrul mai multor cauze penale pe fapte de corupere pasivă şi activă.

2 agenți economici și 2 funcționari ANSA, cercetați pentru corupțieFoto: cna.md

Potrivit unui comunicat remis presei, aceştia sunt bănuiţi că ar fi extorcat bani de la agenți economici pentru a le elibera certificate sanitar-veterinare și alte acte de conformitate pentru comercializarea produselor alimentare, transmite Știri.md.

Potrivit datelor anchetei, doi angajaţi ai DTSA Bălți ar fi pretins, acceptat şi primit de la diferite persoane fizice şi agenţi economici sume de bani și produse alimentare, pentru a le elibera certificate sanitar-veterinare, autorizații de funcționare și certificate de înregistrare pentru siguranța alimentelor. 

De asemenea, ei ar fi pretins mită și pentru efectuarea expertizelor sanitar-veterinare, controalelor, eliberarea pașapoartelor pentru animalele de companie, fără a efectua verificările necesare.

Ofiţerii Direcției generale teritoriale Nord a CNA au operat astăzi 15 percheziţii la domiciliile, în automobilele și în birourile de serviciu ale suspecților. 

Patru persoane, între care doi agenți economici și doi funcționari din cadrul ANSA Bălți, sunt cercetate, în stare de libertate, pentru corupere pasivă şi activă. 

Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă până la 10 ani de detenție, amendă penală de până la 400.000 de lei şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de la 7 la 10 ani.

Potrivit unui comunicat remis presei, aceştia sunt bănuiţi că ar fi extorcat bani de la agenți economici pentru a le elibera certificate sanitar-veterinare și alte acte de conformitate pentru comercializarea produselor alimentare, transmite Știri.md.

Potrivit datelor anchetei, doi angajaţi ai DTSA Bălți ar fi pretins, acceptat şi primit de la diferite persoane fizice şi agenţi economici sume de bani și produse alimentare, pentru a le elibera certificate sanitar-veterinare, autorizații de funcționare și certificate de înregistrare pentru siguranța alimentelor. 

De asemenea, ei ar fi pretins mită și pentru efectuarea expertizelor sanitar-veterinare, controalelor, eliberarea pașapoartelor pentru animalele de companie, fără a efectua verificările necesare.

Ofiţerii Direcției generale teritoriale Nord a CNA au operat astăzi 15 percheziţii la domiciliile, în automobilele și în birourile de serviciu ale suspecților. 

Patru persoane, între care doi agenți economici și doi funcționari din cadrul ANSA Bălți, sunt cercetate, în stare de libertate, pentru corupere pasivă şi activă. 

Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă până la 10 ani de detenție, amendă penală de până la 400.000 de lei şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de la 7 la 10 ani.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 10:17
2
195

Litvinenco: Prioritatea noastră este combaterea corupției mari

26 ianuarie, 10:17
2
195

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, și secretarul de stat al Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, au participat la prezentarea studiului „Judecarea și sancțiunile aplicate în cauzele de corupție – cât de uniformă este practica judecătorească?”.

Litvinenco: Prioritatea noastră este combaterea corupției mariFoto: știri.md

Urmare a analizei a peste 400 de hotărâri judecătorești care se referă la cauze de corupție, autorii studiului au constatat că mai mult de 90% din dosarele analizate vizează „corupția mică”, fiecare a doua cauză de corupție este judecată fie prea rapid, fie prea lent, iar 8 din 10 persoane condamnate pentru fapte de corupție nu petrec nicio zi în închisoare, transmite Știri.md.

Prezent la evenimentul de lansare, ministrul Justiției a declarat că eforturile autorităților naționale se concentrează, la nivel legislativ și executiv, pe combaterea corupției mari, care este problema principală a Republicii Moldova. „Este o problemă că peste 90% din cauzele de corupție, care ajung în instanța de judecată, țin de mica corupție. O altă constatare, care lasă loc de analiză, ține de rata de achitare în dosarele de corupție, care este de 12 ori mai mare decât în alte dosare. Acest studiu este un argument în plus privind necesitatea modificării cadrului legal, care se referă la investigarea cauzelor corupționale și sancționarea faptelor mari de corupție”, a menționat Sergiu Litvinenco.

Autorii studiului au venit și cu o serie de recomandări, cea mai importantă fiind alocarea resurselor suficiente pentru lupta cu corupția mare, specializarea și limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la investigarea cauzelor mari de corupție. În context, secretarul de stat a Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a vorbit despre posibilitatea identificării căilor de eficientizare și simplificare a examinării cauzelor penale, reieșind din practica altor țări europene, fixarea consecutivă a ședințelor de judecată, pentru examinarea mai operativă a cauzelor de corupție, dar și îmbunătățirea cadrului legal privind măsurile speciale de investigație.

Studiul „Judecarea și sancțiunile aplicate în cauzele de corupție – cât de uniformă este practica judecătorească?” a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Experții CRJM și-au exprimat deschiderea a oferi expertiza necesară pentru modificarea cadrului legal ce ține de investigarea cauzelor de corupție. 

Urmare a analizei a peste 400 de hotărâri judecătorești care se referă la cauze de corupție, autorii studiului au constatat că mai mult de 90% din dosarele analizate vizează „corupția mică”, fiecare a doua cauză de corupție este judecată fie prea rapid, fie prea lent, iar 8 din 10 persoane condamnate pentru fapte de corupție nu petrec nicio zi în închisoare, transmite Știri.md.

Prezent la evenimentul de lansare, ministrul Justiției a declarat că eforturile autorităților naționale se concentrează, la nivel legislativ și executiv, pe combaterea corupției mari, care este problema principală a Republicii Moldova. „Este o problemă că peste 90% din cauzele de corupție, care ajung în instanța de judecată, țin de mica corupție. O altă constatare, care lasă loc de analiză, ține de rata de achitare în dosarele de corupție, care este de 12 ori mai mare decât în alte dosare. Acest studiu este un argument în plus privind necesitatea modificării cadrului legal, care se referă la investigarea cauzelor corupționale și sancționarea faptelor mari de corupție”, a menționat Sergiu Litvinenco.

Autorii studiului au venit și cu o serie de recomandări, cea mai importantă fiind alocarea resurselor suficiente pentru lupta cu corupția mare, specializarea și limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la investigarea cauzelor mari de corupție. În context, secretarul de stat a Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a vorbit despre posibilitatea identificării căilor de eficientizare și simplificare a examinării cauzelor penale, reieșind din practica altor țări europene, fixarea consecutivă a ședințelor de judecată, pentru examinarea mai operativă a cauzelor de corupție, dar și îmbunătățirea cadrului legal privind măsurile speciale de investigație.

Studiul „Judecarea și sancțiunile aplicate în cauzele de corupție – cât de uniformă este practica judecătorească?” a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Experții CRJM și-au exprimat deschiderea a oferi expertiza necesară pentru modificarea cadrului legal ce ține de investigarea cauzelor de corupție. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 15:36
2
657

Republica Moldova a urcat în clasamentul percepției corupției

25 ianuarie, 15:36
2
657

Conform rezultatelor anului 2021, Moldova s-a clasat pe locul 105 din 180 de ţări ale lumii în ceea ce priveşte Indicele de percepţie a corupţiei, cu un indicator de 36 de puncte din 100.

Republica Moldova a urcat în clasamentul percepției corupțieiFoto: zdg.md

După cum transmite Infotag, acest lucru este evidenţiat de noul raport al organizaţiei mondiale cu autoritate din domeniul drepturilor omului Transparency International, publicat marţi, transmite Știri.md.

Comparativ cu 2020, Moldova şi-a îmbunătăţit situaţia cu două puncte, urcând de pe locul 115 pe locul 105 în clasament, pe care îl împarte cu Panama, Ecuador, Peru şi Côte d'Ivoire.

Autorii studiului explică rezultatul prin faptul că în Moldova "alegerile parlamentare din iulie 2021 au fost întâmpinate cu optimism - un partid proeuropean care şi-a făcut campanie pe o platformă anticorupţie a obţinut majoritatea şi a format o guvernare condusă de două femei".

În anul trecut, experţii Transparency International au considerat Danemarca, Noua Zeelandă şi Finlanda ca fiind cele mai puţin corupte în percepţia populaţiei lor. Fiecare dintre ele a acumulat 88 de puncte. Ele sunt urmate de Singapore, Suedia, Norvegia (85 fiecare), Elveţia (84), Ţările de Jos (82) şi Luxemburg (81).

Lista este închisă de Sudanul de Sud (locul 180 cu 11 puncte), Somalia - pe locul 179 şi Siria - pe locul 178 (câte 13 puncte fiecare).

România este pe locul 66, cu 40 de puncte, Ucraina - pe locul 122, cu 32 de puncte, iar Rusia ocupă locul 136, cu 29 de puncte.

După cum transmite Infotag, acest lucru este evidenţiat de noul raport al organizaţiei mondiale cu autoritate din domeniul drepturilor omului Transparency International, publicat marţi, transmite Știri.md.

Comparativ cu 2020, Moldova şi-a îmbunătăţit situaţia cu două puncte, urcând de pe locul 115 pe locul 105 în clasament, pe care îl împarte cu Panama, Ecuador, Peru şi Côte d'Ivoire.

Autorii studiului explică rezultatul prin faptul că în Moldova "alegerile parlamentare din iulie 2021 au fost întâmpinate cu optimism - un partid proeuropean care şi-a făcut campanie pe o platformă anticorupţie a obţinut majoritatea şi a format o guvernare condusă de două femei".

În anul trecut, experţii Transparency International au considerat Danemarca, Noua Zeelandă şi Finlanda ca fiind cele mai puţin corupte în percepţia populaţiei lor. Fiecare dintre ele a acumulat 88 de puncte. Ele sunt urmate de Singapore, Suedia, Norvegia (85 fiecare), Elveţia (84), Ţările de Jos (82) şi Luxemburg (81).

Lista este închisă de Sudanul de Sud (locul 180 cu 11 puncte), Somalia - pe locul 179 şi Siria - pe locul 178 (câte 13 puncte fiecare).

România este pe locul 66, cu 40 de puncte, Ucraina - pe locul 122, cu 32 de puncte, iar Rusia ocupă locul 136, cu 29 de puncte.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 14:20
0
114

Raport: Majoritatea statelor nu au înregistrat progrese în reducerea corupției

25 ianuarie, 14:20
0
114

Majoritatea statelor lumii nu au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte reducerea corupţiei în ultimii 10 ani, relevă Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2021, lansat marţi de Organizația Transparency International, care semnalează, în paralel, o intensificare a abuzurilor împotriva drepturilor omului şi un declin al democraţiei, potrivit unui comunicat de presă al acestei organizaţii.

Raport: Majoritatea statelor nu au înregistrat progrese în reducerea corupțieiFoto: profimedia

Indicele de Percepţie a Corupţiei reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă foarte corupt, iar 100 - deloc corupt”, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Potrivit Transparency International, 86% dintre ţările analizate nu au înregistrat progrese semnificative sau chiar au regresat în ultimii 10 ani.

Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43 de puncte, pentru al zecelea an consecutiv, iar două treimi din ţări au punctaje sub 50 din 100.

România, percepută drept una dintre cele mai corupte ţări din UE

Cu doar 45 de puncte, România rămâne în rândul celor trei ţări din Uniunea Europeană percepute drept cele mai corupte, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când România avea 44 de puncte, transmite Agerpres.

Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte. Ţările aflate în topul IPC sunt Danemarca (88 de puncte), Finlanda (88 de puncte) şi Noua Zeelandă (88 de puncte), toate trei fiind şi în top 10 mondial privind libertăţile civile, conform Democracy Index.

Țări precum Somalia (13 puncte), Siria (13 puncte) şi Sudanul de Sud (11 puncte) rămân la coada clasamentului IPC. De altfel, Siria este clasată pe ultimul loc în clasamentul privind libertăţile civile.

Pe de altă parte, 27 de ţări, printre care Cipru (53), Liban (24) şi Honduras (23), au atins minime istorice în 2021 privind intensificarea corupților.

Deceniul regresului

În ultimul deceniu, 154 de ţări au regresat ori nu au făcut progrese semnificative. Din 2012, 23 de ţări au scăzut considerabil în IPC, inclusiv ţări dezvoltate economic precum Australia (locul 73), Canada (locul 74) şi Statele Unite ale Americii (locul 67). 

De asemenea, pentru prima dată de când se fac aceste măsurători, Statele Unite nu mai fac parte din top 25 al IPC. 

În schimb, 25 de ţări şi-au îmbunătăţit considerabil scorurile, inclusiv Estonia (74), Seychelles (70) şi Armenia (49).

Transparency International a constatat că statele care încalcă libertăţile civile în mod constant au scoruri mai mici în IPC. O atitudine de complacere în lupta împotriva corupţiei agravează încălcarea drepturilor omului şi subminează democraţia, declanşând un întreg cerc vicios. 

Pe măsură ce aceste drepturi şi libertăţi se erodează şi democraţia se află în declin, autoritarismul le ia locul, contribuind la atingerea unor niveluri şi mai mari de corupţie, arată organizaţia.

70% din populația globală trăiește în prezent fie în regimuri nedemocratice, fie în țări aflate în declin democratic

Raportul Transparency International vine în completarea raportului publicat pe 22 noiembrie 2021 de Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală din Stockholm (IDEA), care sublinia că pandemia de COVID-19 a fost folosită de unele țări pentru a restrânge libertatea de exprimare. Astfel, un număr tot mai mare de state a alunecat spre autoritarism, iar numărul democrațiilor stabile care sunt amenințate de fenomenul autocratic a crescut.

Raportul IDEA a scos în evidență că numărul democrațiilor care și-au întors fața către autoritarism s-a dublat în ultimul deceniu, iar unele dintre aceste țări fac parte din UE, fiind date ca exemplu Ungaria, Polonia și Slovenia.

„Numărul de țări care suferă de „eroziune democratică” nu a fost niciodată la fel de mare ca acum”, arată raportul IDEA, referindu-se la regresele în domenii precum independența guvernamentală și judiciară, dar și libertatea presei și drepturile omului.

La începutul acestui an, raportul anual pe 2021 al secretarului general al Consiliului Europei a constatat, de asemenea, „un grad clar și îngrijorător de regres democratic” agravat de pandemia de coronavirus.

„Dacă există un mesaj-cheie în acest raport, este că acesta este momentul ca democrațiile să fie mai îndrăznețe, să se inoveze și să se revitalizeze”, a transmis Kevin Casas-Zamora, secretarul general al IDEA.

Drepturile omului nu sunt doar un principiu pe care este bine să-l ai în lupta împotriva corupţiei. Abordările autoritare distrug sistemul independent de control şi echilibru şi fac eforturile anticorupţie să depindă de capriciile unei elite. Singura cale durabilă către o societate fără corupţie este să te asigurări că oamenii pot vorbi liber şi că pot lucra împreună pentru a face puterea să fie răspunzătoare, a declarat Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International.

Pe măsură ce eforturile de combatere a corupţiei stagnează şi se deteriorează, drepturile omului şi democraţia sunt atacate. Folosirea continuă de către guverne a pandemiei de COVID-19 pentru erodarea drepturilor omului şi a democraţiei ar putea duce, de asemenea, la declinuri mai accentuate pe tot globul în viitor.

Transparency International face apel la guverne să acţioneze în conformitate cu angajamentele privind anticorupţia şi drepturile omului. De asemenea, organizația face apel la oamenii de pe tot globul să acţioneze împreună pentru a cere schimbarea.

În contexte autoritare în care controlul asupra guvernului, afacerilor şi mass-media revine câtorva indivizi, mişcările sociale rămân ultimul control asupra puterii. Puterea deţinută de profesori, oameni de afaceri, studenţi şi oameni obişnuiţi din toate categoriile sociale este cea care va duce la responsabilizare, a declarat Daniel Eriksson, director general al Transparency International.

Indicele de Percepţie a Corupţiei reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă foarte corupt, iar 100 - deloc corupt”, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Potrivit Transparency International, 86% dintre ţările analizate nu au înregistrat progrese semnificative sau chiar au regresat în ultimii 10 ani.

Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43 de puncte, pentru al zecelea an consecutiv, iar două treimi din ţări au punctaje sub 50 din 100.

România, percepută drept una dintre cele mai corupte ţări din UE

Cu doar 45 de puncte, România rămâne în rândul celor trei ţări din Uniunea Europeană percepute drept cele mai corupte, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când România avea 44 de puncte, transmite Agerpres.

Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte. Ţările aflate în topul IPC sunt Danemarca (88 de puncte), Finlanda (88 de puncte) şi Noua Zeelandă (88 de puncte), toate trei fiind şi în top 10 mondial privind libertăţile civile, conform Democracy Index.

Țări precum Somalia (13 puncte), Siria (13 puncte) şi Sudanul de Sud (11 puncte) rămân la coada clasamentului IPC. De altfel, Siria este clasată pe ultimul loc în clasamentul privind libertăţile civile.

Pe de altă parte, 27 de ţări, printre care Cipru (53), Liban (24) şi Honduras (23), au atins minime istorice în 2021 privind intensificarea corupților.

Deceniul regresului

În ultimul deceniu, 154 de ţări au regresat ori nu au făcut progrese semnificative. Din 2012, 23 de ţări au scăzut considerabil în IPC, inclusiv ţări dezvoltate economic precum Australia (locul 73), Canada (locul 74) şi Statele Unite ale Americii (locul 67). 

De asemenea, pentru prima dată de când se fac aceste măsurători, Statele Unite nu mai fac parte din top 25 al IPC. 

În schimb, 25 de ţări şi-au îmbunătăţit considerabil scorurile, inclusiv Estonia (74), Seychelles (70) şi Armenia (49).

Transparency International a constatat că statele care încalcă libertăţile civile în mod constant au scoruri mai mici în IPC. O atitudine de complacere în lupta împotriva corupţiei agravează încălcarea drepturilor omului şi subminează democraţia, declanşând un întreg cerc vicios. 

Pe măsură ce aceste drepturi şi libertăţi se erodează şi democraţia se află în declin, autoritarismul le ia locul, contribuind la atingerea unor niveluri şi mai mari de corupţie, arată organizaţia.

70% din populația globală trăiește în prezent fie în regimuri nedemocratice, fie în țări aflate în declin democratic

Raportul Transparency International vine în completarea raportului publicat pe 22 noiembrie 2021 de Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală din Stockholm (IDEA), care sublinia că pandemia de COVID-19 a fost folosită de unele țări pentru a restrânge libertatea de exprimare. Astfel, un număr tot mai mare de state a alunecat spre autoritarism, iar numărul democrațiilor stabile care sunt amenințate de fenomenul autocratic a crescut.

Raportul IDEA a scos în evidență că numărul democrațiilor care și-au întors fața către autoritarism s-a dublat în ultimul deceniu, iar unele dintre aceste țări fac parte din UE, fiind date ca exemplu Ungaria, Polonia și Slovenia.

„Numărul de țări care suferă de „eroziune democratică” nu a fost niciodată la fel de mare ca acum”, arată raportul IDEA, referindu-se la regresele în domenii precum independența guvernamentală și judiciară, dar și libertatea presei și drepturile omului.

La începutul acestui an, raportul anual pe 2021 al secretarului general al Consiliului Europei a constatat, de asemenea, „un grad clar și îngrijorător de regres democratic” agravat de pandemia de coronavirus.

„Dacă există un mesaj-cheie în acest raport, este că acesta este momentul ca democrațiile să fie mai îndrăznețe, să se inoveze și să se revitalizeze”, a transmis Kevin Casas-Zamora, secretarul general al IDEA.

Drepturile omului nu sunt doar un principiu pe care este bine să-l ai în lupta împotriva corupţiei. Abordările autoritare distrug sistemul independent de control şi echilibru şi fac eforturile anticorupţie să depindă de capriciile unei elite. Singura cale durabilă către o societate fără corupţie este să te asigurări că oamenii pot vorbi liber şi că pot lucra împreună pentru a face puterea să fie răspunzătoare, a declarat Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International.

Pe măsură ce eforturile de combatere a corupţiei stagnează şi se deteriorează, drepturile omului şi democraţia sunt atacate. Folosirea continuă de către guverne a pandemiei de COVID-19 pentru erodarea drepturilor omului şi a democraţiei ar putea duce, de asemenea, la declinuri mai accentuate pe tot globul în viitor.

Transparency International face apel la guverne să acţioneze în conformitate cu angajamentele privind anticorupţia şi drepturile omului. De asemenea, organizația face apel la oamenii de pe tot globul să acţioneze împreună pentru a cere schimbarea.

În contexte autoritare în care controlul asupra guvernului, afacerilor şi mass-media revine câtorva indivizi, mişcările sociale rămân ultimul control asupra puterii. Puterea deţinută de profesori, oameni de afaceri, studenţi şi oameni obişnuiţi din toate categoriile sociale este cea care va duce la responsabilizare, a declarat Daniel Eriksson, director general al Transparency International.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 13:14
4
246

Studiu: 8 din 10 persoane vinovate de corupție nu-și ispășesc pedeapsa

25 ianuarie, 13:14
4
246

Cea mai mare pedeapsă cu închisoarea dată într-un caz de corupție a fost pentru un termen de 16 ani, iar cea mai mare amendă – 290 de mii de lei. Totodată, opt din zece persoane condamnate pentru fapte de corupție nu petrec nicio zi în închisoare. În topul subiecților infracțiunilor de corupție sunt polițiștii.

Studiu: 8 din 10 persoane vinovate de corupție nu-și ispășesc pedeapsaFoto: realitatea.md

Constatările se conțin într-o analiză realizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Cercetarea acoperă peste 400 de hotărâri pronunțate de Curtea Supremă de Justiție în cauze de corupție, în perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2020, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Vladislav Gribincea, președintele CRJM, a declarat că în Republica Moldova durata de examinare a unei cauze penale, la toate cele trei niveluri de jurisdicție, este în medie de 325 de zile, în timp ce în cazul dosarelor de corupție durata crește până la 3,5 ani, ceea ce este de patru ori mai mult. Chiar dacă cazurile de corupție sunt mai complicate, totuși această diferență ridică semne de întrebare, menționează Vladislav Gribincea.

Majoritatea covârșitoare – 93% – a cauzelor de corupție care au fost examinate (din hotărârile CSJ) se referă la acte de corupție mică, din perspectiva prejudiciului, a mitei, a subiectului care face acest act infracțional. 7% din cauze se referă la corupție mare. Printre dosarele ajunse la CSJ se numără și cel de corupere a deputaților, în care suma mitei era de 250 de mii de dolari.

În topul subiecților infracțiunilor de corupție sunt polițiștii, aceștia fiind 140 la număr. Ei sunt urmați de persoane fizice (91), consilieri locali (32), primari (24), avocați (19), contabili (19) etc. „Probabil ei sunt și mai numeroși, intră în contact mai frecvent cu persoanele care sunt în situații sensibile și predispuse să-și rezolve problemele. De asemenea, acest lucru nu înseamnă că în alte domenii nu ar putea exista mai multă corupție”, explică Vladislav Gribincea.

40% din cauzele de corupție ajung la CSJ. „Acest lucru s-ar putea explica în mare parte prin faptul că subiecții sunt specifici și aceste persoane își pot angaja un avocat mai calificat, au argumente mai convingătoare etc. Trebuie să recunoaștem că 40% din cauzele de corupție ajung la CSJ și acest coeficient este în medie de două ori mai mare decât media per sistem”, a notat președintele CRJM.

Jumătate din hotărârile primelor instanțe au fost casate în apel sau recurs. „Dacă avem 50% șanse ca hotărârile primelor instanțe să fie casate în apel sau recurs, astfel instanțele de apel sau recurs inevitabil vor fi supraîncărcate. Și aceasta vorbește despre calitatea hotărârilor judecătorești”, subliniază Vladislav Gribincea. O altă constatare e că fiecare a doua cauză de corupție merge la rejudecare.

Studiul nu recomandă înăsprirea pedepselor pentru corupție. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie aplicate și sancțiunile colaterale celor principale, cum ar fi confiscarea extinsă. Autorii analizei consideră că este nevoie să fie alocate suficiente resurse pentru lupta cu corupția mare. De asemenea, trebuie analizat fenomenul suspendării frecvente a pedepsei cu închisoarea. Experții sunt de părere că ar avea un efect mai descurajant aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen mai scurt decât pe un termen mai mare, dar cu suspendare.

Constatările se conțin într-o analiză realizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Cercetarea acoperă peste 400 de hotărâri pronunțate de Curtea Supremă de Justiție în cauze de corupție, în perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2020, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Vladislav Gribincea, președintele CRJM, a declarat că în Republica Moldova durata de examinare a unei cauze penale, la toate cele trei niveluri de jurisdicție, este în medie de 325 de zile, în timp ce în cazul dosarelor de corupție durata crește până la 3,5 ani, ceea ce este de patru ori mai mult. Chiar dacă cazurile de corupție sunt mai complicate, totuși această diferență ridică semne de întrebare, menționează Vladislav Gribincea.

Majoritatea covârșitoare – 93% – a cauzelor de corupție care au fost examinate (din hotărârile CSJ) se referă la acte de corupție mică, din perspectiva prejudiciului, a mitei, a subiectului care face acest act infracțional. 7% din cauze se referă la corupție mare. Printre dosarele ajunse la CSJ se numără și cel de corupere a deputaților, în care suma mitei era de 250 de mii de dolari.

În topul subiecților infracțiunilor de corupție sunt polițiștii, aceștia fiind 140 la număr. Ei sunt urmați de persoane fizice (91), consilieri locali (32), primari (24), avocați (19), contabili (19) etc. „Probabil ei sunt și mai numeroși, intră în contact mai frecvent cu persoanele care sunt în situații sensibile și predispuse să-și rezolve problemele. De asemenea, acest lucru nu înseamnă că în alte domenii nu ar putea exista mai multă corupție”, explică Vladislav Gribincea.

40% din cauzele de corupție ajung la CSJ. „Acest lucru s-ar putea explica în mare parte prin faptul că subiecții sunt specifici și aceste persoane își pot angaja un avocat mai calificat, au argumente mai convingătoare etc. Trebuie să recunoaștem că 40% din cauzele de corupție ajung la CSJ și acest coeficient este în medie de două ori mai mare decât media per sistem”, a notat președintele CRJM.

Jumătate din hotărârile primelor instanțe au fost casate în apel sau recurs. „Dacă avem 50% șanse ca hotărârile primelor instanțe să fie casate în apel sau recurs, astfel instanțele de apel sau recurs inevitabil vor fi supraîncărcate. Și aceasta vorbește despre calitatea hotărârilor judecătorești”, subliniază Vladislav Gribincea. O altă constatare e că fiecare a doua cauză de corupție merge la rejudecare.

Studiul nu recomandă înăsprirea pedepselor pentru corupție. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie aplicate și sancțiunile colaterale celor principale, cum ar fi confiscarea extinsă. Autorii analizei consideră că este nevoie să fie alocate suficiente resurse pentru lupta cu corupția mare. De asemenea, trebuie analizat fenomenul suspendării frecvente a pedepsei cu închisoarea. Experții sunt de părere că ar avea un efect mai descurajant aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen mai scurt decât pe un termen mai mare, dar cu suspendare.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 09:42
11
1 074

Robu a expediat un demers la CSP: Vrea să facă schimbări în structura PG

25 ianuarie, 09:42
11
1 074

Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a înregistrat, astăzi, la CSP un demers cu privire la eliberarea acordului pentru efectuarea modificărilor în structura Procuraturii Generale, procuraturilor specializate și teritoriale.

Robu a expediat un demers la CSP: Vrea să facă schimbări în structura PGFoto: știri.md

Despre aceasta a anunțat Procuratura Generală, printr-un comunicat de presă, transmite Știri.md.

Potrivit informației, Robu, în calitate de manager operațional, a iniţiat procedura de modificare a structurii Procuraturii Generale, procuraturilor specializate și teritoriale, ţinând cont de faptul că, actuala structură organizatorică a instituţiei nu permite desfășurarea unei activităţi la maxim eficientă, precum şi contravine principiului distribuirii clare a funcţiilor şi folosirii optimale a resurselor umane.

”În acest context, s-a constatat că, la moment un număr mare de procurori din Procuratura Generală au în procedură cauze penale, ceea ce este în detrimentul exercitării conforme și în termen a sarcinilor principale ale unei Procuraturi Generale moderne, care urmează să întreprindă acţiuni de stabilire a politicilor la nivel de sistem al Procuraturii şi administrarea acestui sistem.

La momentul actual, ţinând cont de numărul cauzelor penale instrumentate, dar și de evoluția rapidă a fenomenului infracțional, a apărut necesitatea fortificării capacităților de exercitare sau conducere a urmăririi penale de către procuraturile specializate, precum şi a procuraturilor teritoriale la capitolul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, iar realocarea unui număr de procurori din Procuratura Generală este o soluţie plauzibilă în acest sens.

Noilor forme de infracționalitate trebuie să le răspundă structuri eficiente care să permită utilizarea optimă a resurselor din cadrul acestora pentru anihilarea și pedepsirea infractorilor, precum și pentru a recupera pagubele generate prin comportamentul infracțional, or, resursele umane în acest sens sunt de o importanță majoră.

Prin urmare, reieşind din circumstanţele de fapt constatate, s-a impus necesitatea optimizării structurii Procuraturii Generale, prin reducerea numărului de funcţii din cadrul acestei subdiviziuni structurale și realocarea acestora către procuraturile specializate și teritoriale.

Urmare a exercițiului procedurii de optimizare a structurii Procuraturii Generale rămân disponibile pentru realocare în procuraturile specializate și teritoriale 21 funcții de procuror, astfel fiind optimizate 1 funcţie de adjunct al procurorului general, 4 funcţii de șef Direcție, 4 funcţii de șef Secție şi 12 funcţii de procurori în secţie.

Din numărul total de funcţii optimizate din cadrul Procuraturii Generale, 9 funcții urmează a fi realocate Procuraturii Anticorupţie, 5 funcții către PCCOCS și 7 funcții către Oficiul reprezentarea învinuirii în instanța de judecată a Procuraturii mun. Chișinău. De asemenea, urmează a fi realocate şi 7 funcții de consultant al procurorului, dintre care 4 funcții către Procuratura Anticorupţie și 3 funcții către PCCOCS.

În contextul celor expuse, ţinem să menţionăm că, demersul enunţat supra, a fost înaintat în condiţiile prevăzute de art.7 alin. (3) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, potrivit căruia structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate și a procuraturilor teritoriale, precum și reședința acestora se stabilesc și se modifică de procurorul general, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor. Subsecvent, potrivit art.11 alin. (1) lit. g) din legea menționată, procurorul general are atribuția de stabilire, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor, a structurii interne a procuraturilor.

Remarcăm că, reconceptualizarea și optimizarea Procuraturii Generale se circumscrie plenar obiectivelor fixate în Programul de Dezvoltare Strategică a Procuraturii pentru anii 2021-2025, acțiuni orientate spre realizarea unor schimbări majore întru atingerea obiectivului strategic „Administrarea eficientă și modernă a Procuraturii” (IV), iar în consecință și a obiectivului specific „Continuarea optimizării sistemului Procuraturii” (pct.4.1)”, se arată în comunicat.

Despre aceasta a anunțat Procuratura Generală, printr-un comunicat de presă, transmite Știri.md.

Potrivit informației, Robu, în calitate de manager operațional, a iniţiat procedura de modificare a structurii Procuraturii Generale, procuraturilor specializate și teritoriale, ţinând cont de faptul că, actuala structură organizatorică a instituţiei nu permite desfășurarea unei activităţi la maxim eficientă, precum şi contravine principiului distribuirii clare a funcţiilor şi folosirii optimale a resurselor umane.

”În acest context, s-a constatat că, la moment un număr mare de procurori din Procuratura Generală au în procedură cauze penale, ceea ce este în detrimentul exercitării conforme și în termen a sarcinilor principale ale unei Procuraturi Generale moderne, care urmează să întreprindă acţiuni de stabilire a politicilor la nivel de sistem al Procuraturii şi administrarea acestui sistem.

La momentul actual, ţinând cont de numărul cauzelor penale instrumentate, dar și de evoluția rapidă a fenomenului infracțional, a apărut necesitatea fortificării capacităților de exercitare sau conducere a urmăririi penale de către procuraturile specializate, precum şi a procuraturilor teritoriale la capitolul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, iar realocarea unui număr de procurori din Procuratura Generală este o soluţie plauzibilă în acest sens.

Noilor forme de infracționalitate trebuie să le răspundă structuri eficiente care să permită utilizarea optimă a resurselor din cadrul acestora pentru anihilarea și pedepsirea infractorilor, precum și pentru a recupera pagubele generate prin comportamentul infracțional, or, resursele umane în acest sens sunt de o importanță majoră.

Prin urmare, reieşind din circumstanţele de fapt constatate, s-a impus necesitatea optimizării structurii Procuraturii Generale, prin reducerea numărului de funcţii din cadrul acestei subdiviziuni structurale și realocarea acestora către procuraturile specializate și teritoriale.

Urmare a exercițiului procedurii de optimizare a structurii Procuraturii Generale rămân disponibile pentru realocare în procuraturile specializate și teritoriale 21 funcții de procuror, astfel fiind optimizate 1 funcţie de adjunct al procurorului general, 4 funcţii de șef Direcție, 4 funcţii de șef Secție şi 12 funcţii de procurori în secţie.

Din numărul total de funcţii optimizate din cadrul Procuraturii Generale, 9 funcții urmează a fi realocate Procuraturii Anticorupţie, 5 funcții către PCCOCS și 7 funcții către Oficiul reprezentarea învinuirii în instanța de judecată a Procuraturii mun. Chișinău. De asemenea, urmează a fi realocate şi 7 funcții de consultant al procurorului, dintre care 4 funcții către Procuratura Anticorupţie și 3 funcții către PCCOCS.

În contextul celor expuse, ţinem să menţionăm că, demersul enunţat supra, a fost înaintat în condiţiile prevăzute de art.7 alin. (3) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, potrivit căruia structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate și a procuraturilor teritoriale, precum și reședința acestora se stabilesc și se modifică de procurorul general, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor. Subsecvent, potrivit art.11 alin. (1) lit. g) din legea menționată, procurorul general are atribuția de stabilire, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor, a structurii interne a procuraturilor.

Remarcăm că, reconceptualizarea și optimizarea Procuraturii Generale se circumscrie plenar obiectivelor fixate în Programul de Dezvoltare Strategică a Procuraturii pentru anii 2021-2025, acțiuni orientate spre realizarea unor schimbări majore întru atingerea obiectivului strategic „Administrarea eficientă și modernă a Procuraturii” (IV), iar în consecință și a obiectivului specific „Continuarea optimizării sistemului Procuraturii” (pct.4.1)”, se arată în comunicat.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
24 ianuarie, 19:12
1
729

CNA: Există amenințări de corupție în activitatea CNMI

24 ianuarie, 19:12
1
729

Un studiu elaborat de Direcția analitică a CNA constată mai multe riscuri de corupție ce țin de domeniul ocrotirii de stat a monumentelor.

CNA: Există amenințări de corupție în activitatea CNMIFoto: știri.md

În cadrul acestuia, experții anticorupție au analizat activitatea Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) și a identificat mai multe amenințări care apar la etapa de examinare și adoptare a deciziilor, transmite Știri.md.

Una dintre principalele concluzii formulate de CNA în analiza sa este că, odată cu schimbarea, înainte de termen, a componenței CNMI, numărul proiectelor avizate s-a majorat de la 47% la 95%.

Analiza a identificat 15 cazuri în care vechea componență a Consiliului a respins, cel puțin o dată, proiectele solicitanților, iar noua componență a acceptat avizarea acestora.

Studiul arată că în mare parte era vorba despre edificarea unor construcții în zonele istorice ale Capitalei, reconstrucția unor anexe la monumente sau restaurarea fațadelor unor clădiri cu statut protejat.

Aici intervine un aspect important expus în studiu, care indică faptul că atribuțiile CNMI se pot intersecta, prin natura lor, cu interese private.

Potrivit analizei, 20 dintre cei 26 de membri ai CNMI au fost fie fondatori, fie factori de decizie la 9 întreprinderi de stat și 18 companii private, inclusiv din domeniul arhitectural.

Astfel, membrii Consiliului ar avea legături cu mediul de afaceri.

Totodată, este de menționat că, conflictele de interese nu sunt consemnate în procesele-verbale ale ședințelor CNMI după cum prevede Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, care, de altfel, nu presupune sancțiuni pentru nedeclararea acestora.

În consecință, există pericolul ca în procesul adoptării deciziilor să fie promovate interese private, fapt ce constituie un risc major de corupție, se spune în studiu.

Urmare a analizei strategice a CNA, s-a mai stabilit că deciziile Consiliului între cele două etape de examinare a documentației de proiect sunt inconsecvente, ele se schimbă de la o etapă la alta.

Pe marginea unor cazuri lipsesc deciziile motivate, iar practica judiciară arată că 2/3 din contestațiile depuse în instanțele de judecată sunt soluționate în favoarea petiționarilor.

În același timp, CNA atrage atenția asupra necesității instituirii unui mecanism de salarizare viabil a membrilor CNMI.

Or, studiul arată că unii membri ai Consiliului au încasat venituri salariale doar în baza funcției de specialitate, nu și din calitatea de membru al CNMI.

În viziunea autorilor analizei, acest aspect vulnerabil afectează direct integritatea procesului decizional la CNMI.

Toate riscurile de corupție identificate de CNA compromit atât integritatea membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice, cât și a persoanelor fizice sau juridice, interesate de monumentele aflate sub protecția statului, iar ele trebuie înlăturate, potrivit concluziei finale a studiului.

În cadrul acestuia, experții anticorupție au analizat activitatea Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) și a identificat mai multe amenințări care apar la etapa de examinare și adoptare a deciziilor, transmite Știri.md.

Una dintre principalele concluzii formulate de CNA în analiza sa este că, odată cu schimbarea, înainte de termen, a componenței CNMI, numărul proiectelor avizate s-a majorat de la 47% la 95%.

Analiza a identificat 15 cazuri în care vechea componență a Consiliului a respins, cel puțin o dată, proiectele solicitanților, iar noua componență a acceptat avizarea acestora.

Studiul arată că în mare parte era vorba despre edificarea unor construcții în zonele istorice ale Capitalei, reconstrucția unor anexe la monumente sau restaurarea fațadelor unor clădiri cu statut protejat.

Aici intervine un aspect important expus în studiu, care indică faptul că atribuțiile CNMI se pot intersecta, prin natura lor, cu interese private.

Potrivit analizei, 20 dintre cei 26 de membri ai CNMI au fost fie fondatori, fie factori de decizie la 9 întreprinderi de stat și 18 companii private, inclusiv din domeniul arhitectural.

Astfel, membrii Consiliului ar avea legături cu mediul de afaceri.

Totodată, este de menționat că, conflictele de interese nu sunt consemnate în procesele-verbale ale ședințelor CNMI după cum prevede Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, care, de altfel, nu presupune sancțiuni pentru nedeclararea acestora.

În consecință, există pericolul ca în procesul adoptării deciziilor să fie promovate interese private, fapt ce constituie un risc major de corupție, se spune în studiu.

Urmare a analizei strategice a CNA, s-a mai stabilit că deciziile Consiliului între cele două etape de examinare a documentației de proiect sunt inconsecvente, ele se schimbă de la o etapă la alta.

Pe marginea unor cazuri lipsesc deciziile motivate, iar practica judiciară arată că 2/3 din contestațiile depuse în instanțele de judecată sunt soluționate în favoarea petiționarilor.

În același timp, CNA atrage atenția asupra necesității instituirii unui mecanism de salarizare viabil a membrilor CNMI.

Or, studiul arată că unii membri ai Consiliului au încasat venituri salariale doar în baza funcției de specialitate, nu și din calitatea de membru al CNMI.

În viziunea autorilor analizei, acest aspect vulnerabil afectează direct integritatea procesului decizional la CNMI.

Toate riscurile de corupție identificate de CNA compromit atât integritatea membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice, cât și a persoanelor fizice sau juridice, interesate de monumentele aflate sub protecția statului, iar ele trebuie înlăturate, potrivit concluziei finale a studiului.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
20 ianuarie, 13:13
9
2 069

Doi polițiști, reținuți pe o stradă din Capitală: Au luat 400 de euro

20 ianuarie, 13:13
9
2 069

Doi angajați ai Inspectoratului Național de Securitate Publică au fost reținuți, în după-amiaza zilei de ieri, 19 Ianuarie, în jurul orei 15:00, la intersecția bulevardului Grigore Vieru cu strada Albișoara.

Doi polițiști, reținuți pe o stradă din Capitală: Au luat 400 de euroColaj: știri.md

Potrivit informației, cei doi polițiști sunt bănuiți de luare de mită, transmite Știri.md.

Ei ar fi luat 400 de euro de la un conducător pe care l-au prins cu un permis de conducere fals. Astfel, pentru a nu documenta cazul, oamenii legii au cerut suma de bani.

În speță, pe numele bănuiților a fost inițiată o cauză penală în temeiul art. 324 alin. (2)  lit. (b) din Codul penal al Republicii Moldova pentru corupere pasivă. 

În rezultatul perchezițiilor corporale, în automobilul de serviciu și unitățile de transport personale, au fost depistate și ridicate mijloace financiare, care au fost transmise sub control.

Angajații vizați au fost reținuți pentru 72 de ore, conform prevederilor art. 166 CPP al Republicii Moldova.

Potrivit informației, cei doi polițiști sunt bănuiți de luare de mită, transmite Știri.md.

Ei ar fi luat 400 de euro de la un conducător pe care l-au prins cu un permis de conducere fals. Astfel, pentru a nu documenta cazul, oamenii legii au cerut suma de bani.

În speță, pe numele bănuiților a fost inițiată o cauză penală în temeiul art. 324 alin. (2)  lit. (b) din Codul penal al Republicii Moldova pentru corupere pasivă. 

În rezultatul perchezițiilor corporale, în automobilul de serviciu și unitățile de transport personale, au fost depistate și ridicate mijloace financiare, care au fost transmise sub control.

Angajații vizați au fost reținuți pentru 72 de ore, conform prevederilor art. 166 CPP al Republicii Moldova.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
11 ianuarie, 10:54
0
706

Ofițer de investigații din Chișinău, reținut pentru mită: Detalii de la PA

11 ianuarie, 10:54
0
706

Un ofițer de investigații din cadrul IP Centru a fost reținut pentru 72 de ore, vizat într-o cauză penală pornită pe faptul comiterii infracțiunii de corupere pasivă.

Ofițer de investigații din Chișinău, reținut pentru mită: Detalii de la PAColaj: știri.md

Potrivit Procuraturii Anticorupție, ofițerul este bănuit că ar fi pretins și primit 20.000 lei de la un cetățean pentru adoptarea unei decizii favorabile, în cadrul unei cauze penale în care ultimul este vizat, transmite Știri.md.

Potrivit SPIA, dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la 6 ani de închisoare sau amendă penală.

În continuare, sunt întreprinse acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații, în scopul stabilirii tuturor circumstanțelor cu referire la caz și identificarea tuturor complicilor.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, ofițerul este bănuit că ar fi pretins și primit 20.000 lei de la un cetățean pentru adoptarea unei decizii favorabile, în cadrul unei cauze penale în care ultimul este vizat, transmite Știri.md.

Potrivit SPIA, dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la 6 ani de închisoare sau amendă penală.

În continuare, sunt întreprinse acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații, în scopul stabilirii tuturor circumstanțelor cu referire la caz și identificarea tuturor complicilor.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...