Retrospectiva evenimentelor din 2024 care au marcat Republica Moldova

Alegerile prezidențiale au fost printre cele mai importante evenimente politice pentru Republica Moldova. A fost o confruntare directă între forțele pro-europene și pro-ruse. Maia Sandu a obținut un al doilea mandat prezidențial, însă victoria a fost una extrem de strânsă in fața candidatului pro-rus, Alexandr Stoianoglo, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

„Libertatea, adevărul și dreptatea au învins. Moldova a reușit să își arate voința și puterea prin votul fiecăruia dintre noi. Am dovedit că uniți reușim să-i învingem pe cei care au vrut să ne îngenuncheze”, a declarat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Astăzi Moldova a vorbit prin voi, oamenii ei. Votul vostru a șters orice graniță dintre oraș și sat, nord și sud, est și vest, iar prezența voastră masivă la urne demonstrează încă odată că Moldova nu este doar un punct pe hartă”, a declarat fostul candidat PSRM la alegerile prezidențiale, Alexandr Stoianoglo.

ÎNCERCĂRI DE DESTABILIZARE

Campania electorală și scrutinul prezidențial din 2024 nu au fost lipsite de provocări. Republica Moldova a fost ținta unei tentative de fraudă fără precedent. Potrivit autorităților de la Chișinău, banii folosiți pentru coruperea alegătorilor și pentru fraudarea procesului electoral au venit din Federația Rusă prin intermediul unei grupări criminale.

„Vom vorbim în prima fază de acea schemă de corupere a electoratului prin sistem bancar, aflat sub interdicție internațională, PSB bank și a doua formă de corupere, forma veche. Au fost realizate peste 1,4 milioane de tranzacții. Și doar în sistemul operatorilor de telefonie și a măsurilor de investigații, numere unice care au intrat în contact cu PSB bank din Republica Moldova au fost 138.448 de utilizatori documentați”, a declarat șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

Analiștii politici de la Chișinău susțin că alegerile au demonstrat că cetățenii susțin parcursul european al țării, iar misiunea cea mai complicată rămâne lupta cu corupția.

„În principiu putem vorbi despre niște alegeri fără precedent din punct de Vedere al mobilizării, dar și a inteferențelor externe. Dacă vorbim despre mobilizare, am văzut o reacție foarte activă a cetățenilor Republicii Moldova, la acele falsificări care au avut loc în turul 1, dar și o mobilizare fără precedent care a avut loc în diasporă.Dacă vorbim despre interferențele Federației Ruse ele au căpătat un nou caracter sistem. La fiecare exercițiu electoral ele au crescut, iar acum se pare că obiectivul este preluarea puterii în Republica Moldova și ne așteptăm cu siguranță ca acestea să se repede și în 2+25 la alegerile parlamentare”, a declarat expertul în politici publice de la WatchDog, Andrei Curăraru.

Pe 24 decembrie, Maia Sandu, președintele ales al Republicii Moldova, a preluat oficial cel de-al doilea mandat în cadrul unei ceremonii solemne organizate la Palatul Republicii din Chișinău.

OBIECTIVUL INTEGRĂRII ÎN UE, ÎN CONSTITUȚIE

Anul 2024 s-a remarcat și prin faptul că a avut loc un referendum constituțional, iar basarabenii au ales parcursul european al țării. Constituția a fost completată cu un nou capitol în care este stipulat că integrarea în UE este obiectul strategic al Republicii Moldova Victoria a fost la limită, cu 50,38% din sufragii, adică o diferență de peste 10 mii de voturi pentru obțiunea DA oferita parcursului European.

„Dacă ar fi să analizăm toate modificările care s-au operat în Constituție în toți acești 30 de ani de zile, din punct de vedere valori aceasta este cea mai importantă și are va produce în mod cert efectele necesare, bineînțeles dacă va exista voință politică. Vreau să vă zic că este ceva firesc ca un referendum de acest gen să treacă cu majoritate relative mica. Asta înseamnă că Republica Moldova este o societate democratică”, a declarat expertul constituțional, Alexandru Tănase.

GUVERNUL RECEAN, REMANIERI ȘI DEMISII

Tot în acest an, componența Guvernului condus de Dorin Recean a trecut prin mai multe schimbări. În luna martie, Rodica Iordanov a demisionat din funcția de ministru al Mediului. Postul a fost preluat de Sergiu Lazarencu. În luna noiembrie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, și-a anunțat demisia din Guvernul Republicii Moldova dar și retragerea din Partidul Acțiune și Solidaritate. Remanierile au continuat.

„În domeniul Afacerilor Interne trebuie să asigurăm o mai bună sinergie între sudiviziuni. De acest portofoliu va fi responsabilă doamna Daniela Misail Nichitin. La ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale urmează să continue lucrurile și proiectele deja demarate. Domnul vicepremier Vladimir Bolea preia acest portofoliu și va fi responsabil de implementare a acestor responsabilități. Ministerul Agriculturii va continua să-și îmbunătăţească comunicarea cu asociațiile de profil. Acest portofoliu va fi gestionat în continuare de doamna ministru Ludmila Catlabuga”, a declarat premierul Dorin Recean.

„Atunci când s-a creat această linie narativă despre remanieri în Guvern se presupunea că vor fi niște fețe noi, din afara PAS care vor da un suflu nou guvernării. Până la urmă nu am văzut acest fapt. Aș spune că nimeni nu vrea să intre în echipa unei nave care parte a fi atacată. Nimeni nu vrea să își asume un act de guvernare care este unul suficient de greu, mai ales pe un termen foarte scurt în care să poți realiza mai multe obiective”, a declarat Expertul în politici publice de la WatchDog, Andrei Curăraru.

SPRIJIN EUROPEAN: R. MOLDOVA, GAZDA LIDERILOR UE

Cu mici progrese, s-a continuat drumul spre integrarea în Uniunea Europeană. În 2024, Republica Moldova a fost gazda mai multor vizite importante ale oficialilor europeni. Au fost nu doar un semn de solidaritate, dar și un sprijin direct oferit Republicii Moldova în contextul tensiunilor geopolitice. 

„Este în primul rând un mesaj de unitate. Este un mesaj care subliniază faptul că Republica Moldova este de facto parte a spațiului politic european și o să dureze câțiva ani până când vom avea drepturile și obligațiile în calitate de stat membru al UE. De asemenea avem foarte multe acorduri bilaterale semnate de către statele europene și Republica Moldova, iar România rămâne cel mai important ambasador al Republicii Moldova în acest demers. Mai vedem un interes și din partea altor actori importanți și aici mă refer la Marea Britanie, reușind practice să aducă R. Moldova ca membru important în acest concern diplomatic european”, a declarat expertul în politică externă, Mihai Isac.

ALEGERILE PARLAMENTARE: TEST PENTRU VIITORUL EUROPEAN

În 2025 vor fi alegerile parlamentare, iar rezultatul ar putea influența direcția europeană a Republicii Moldova. Analiștii de la Chișinău susțin că pentru ca țara să continue drumul spre UE este nevoie de stabilitate politică și de o voință comună pentru a continua reformele.

„Dacă la alegerile parlamentare din 2025, majoritatea parlamentară nu este asigurată de o forță de coaliție pro-europeană, atunci foarte multe demersuri ale Republicii Moldova vor fi înghețate. Vom asista la instaurarea unui regim Georgian la Chișinău Vedem că forțele pro-ruse încearcă să vicieze acest proces încă de pe acum prin pregătirea terenului pentru coruperea electorală pe o scară mult mai mare. Reimperializarea politicii externe a Federației Ruse reprezintă un pericol atât pentru Republica Moldova, cât și pentru statele din regiune”, a declarat expertul în politică externă, Mihai Isac.