Reintegrarea, între inițiative și obstacole: Ce spun experții despre noile propuneri
După o pauză de peste 15 luni, reprezentanții politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană s-au reunit la Tiraspol. În cadrul întrevederii dintre vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, și așa-numitul „ministru de externe” al regiunii, Vitalii Ignatiev, Chișinăul a venit cu mai multe inițiative, pe care experții le califică drept importante, dar dificil de implementat.
Imagine simbolUna dintre propuneri vizează crearea unui fond special de convergență, destinat finanțării proiectelor sociale și de infrastructură pe ambele maluri ale Nistrului. Despre acest mecanism se discută de mai mulți ani, iar potrivit fostului viceprim-ministru pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, fondul ar permite direcționarea țintită a resurselor către necesitățile din stânga Nistrului și ar facilita atragerea sprijinului partenerilor internaționali, transmite Știri.md cu referire la radiochisinau.md.
„Este nevoie să fie aprobat un astfel de fond, pentru că autoritățile de la Chișinău cheltuie o sumă destul de mare de bani pentru menținerea și deservirea populației din stânga Nistrului. Chișinăul va avea posibilitatea să generalizeze toți acești bani în acest fond și să-i utilizeze pentru proiecte majore – interconectarea malurilor, repararea podurilor, drumurilor, acoperirea cheltuielilor pentru polițele de asigurare medicală și plata pensiilor”, a declarat Gheorghe Bălan.
Potrivit expertului, procesul de reintegrare va presupune cheltuieli de ordinul miliardelor, iar un asemenea fond ar putea constitui un instrument esențial pentru gestionarea acestora.
O altă inițiativă anunțată de Chișinău vizează introducerea, de la 1 septembrie, a studierii limbii române în toate instituțiile de învățământ din regiune. Potrivit avocatului Promo-LEX, Ion Manole, propunerea reprezintă un semnal important, însă șansele ca regimul de la Tiraspol să o accepte sunt reduse.
„Ce am ascultat la briefingul viceprim-ministrului a fost o premieră. Nu am mai auzit până acum o astfel de abordare din partea oficialilor Republicii Moldova. Este îmbucurător, dar cunoaștem că regimul de la Tiraspol ar pierde controlul asupra sistemului educațional dacă ar accepta”, a spus Ion Manole.
Avocatul a amintit că, de-a lungul anilor, profesorii și părinții care au optat pentru învățământul în limba română au fost supuși intimidărilor și presiunilor, inclusiv arestări. În prezent, doar opt instituții cu predare în limba română au reușit să reziste.
Potrivit lui Manole, elevii care studiază în baza programelor nerecunoscute din regiune au dificultăți majore ulterior, fiind nevoiți fie să treacă la sistemul de învățământ în limba rusă, fie să vină la Chișinău și să recupereze diferențele de program.
În cadrul reuniunii, Chișinăul a mai propus extinderea Serviciului 112 pentru locuitorii din regiunea transnistreană, inițial printr-un proiect-pilot la Tighina, urmând ulterior extinderea în alte localități.