Raport: Cum a fost influențat online-ul moldovenesc înainte de alegeri

Principalul scop al acestor mesaje a fost subminarea valorilor democratice, a identității naționale și a parcursului european al țării. Constatările se conțin în raportul „Radiografia spațiului informațional înainte de alegerile parlamentare din 2025”, prezentat de Artur Gurău, directorul agenției Granat, transmite Știri.md cu referire la IPN.

„Narativele de bază care au fost promovate pe Telegram și pe TikTok, evident că au avut ca scop, în primul rând, să atace valori ca democrația, identitatea sau viitorul european al Republicii Moldova”, a declarat Artur Gurău în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit lui, probleme reale precum inflația, datoria publică sau migrația au fost exagerate și prezentate în termeni apocaliptici precum colaps, faliment, iad fiscal, fiind omis contextul regional al crizei energetice, pandemiei și războiului din Ucraina.

Monitorizarea realizată de echipa Granat, cu sprijinul platformei citesc.eu, a arătat că aproximativ 4.800 de conturi active de TikTok au produs peste 175.000 de materiale politice în perioada campaniei, unele atingând milioane de vizualizări.

Pe Telegram, peste 470 de canale au publicat aproximativ 350.000 de postări cu tematică electorală. Printre cele mai frecvente narațiuni promovate s-au numărat delegitimarea alegerilor, răspândirea teoriilor conspiraționiste, inducerea fricii de război și acuzațiile privind trădarea suveranității naționale.

„Liderii partidului de guvernământ au fost atacați prin limbaj denigrator, aceștia fiind etichetați drept „ciuma galbenă”, iar gafele de comunicare au fost exploatate pentru a crea o imagine de aroganță”, a explicat Artur Gurău.

El a adăugat că s-au observat și „acuzații în oglindă”, prin care guvernarea era acuzată de practici oligarhice, precum capturarea justiției sau presiuni politice, pentru a crea o falsă echivalență cu regimurile anterioare.

Potrivit raportului, cele mai afectate de valul de manipulare au fost regiunile din nordul țării, regiunea transnistreană și zona de securitate, unde lipsa vocilor independente a permis propagarea rapidă a mesajelor manipulatoare. În total, peste o sută de narațiuni diferite au fost identificate, fiecare apărând de peste șase sute de ori pe rețelele sociale.

Pentru a contracara aceste fenomene, Artur Gurău, alături de echipa și partenerii săi au organizat zece evenimente regionale și 33 de paneluri de discuții, reunind peste 5.000 de participanți.

„Nu am așteptat ca autoritățile să reacționeze. Am decis să ne mobilizăm și să construim o comunitate de creatori independenți de conținut. Trebuie să ne organizăm și să colaborăm între noi pentru a contracara campaniile de manipulare. Spațiul informațional este ca o poliță de supermarket – dacă nu există produse alternative, oamenii consumă ce găsesc”, a explicat Artur Gurău.

Totodată, el a subliniat că obiectivul acțiunilor întreprinse a fost crearea unei societăți mai reziliente digital, capabile să recunoască manipulările și să reacționeze la ele.