Promo-LEX prezintă raportul nr. 5 al Misiunii de observare a alegerilor

Cadrul legal

Potrivit Promo-LEX, în procesul de observare, MO a constatat că organul electoral - Comisia Electorală Centrală (CEC) nu oferă o motivare clară a deciziilor pe care le emite, în special în cazuri de respingere a acreditării de observatori, transmite Știri.md. 

De menționat că CEC a respins solicitările de acreditare a 775 de observatori naționali, motivând decizia prin implicarea acestor organizații în acțiuni politice și relațiile lor cu entități internaționale sancționate. De asemenea, CEC a subliniat că aceste organizații ar putea compromite integritatea procesului electoral, iar activitatea lor este incompatibilă cu cerințele de neutralitate și imparțialitate impuse observatorilor.

În acest context, MO precizează că prevederile din Codul electoral sugerează faptul că reprezentanții trebuie să fie confirmați de organul electoral în care urmează să-l reprezinte pe concurentul electoral. Această normă pare să împovăreze activitatea concurenților electorali, care ar trebui să depună demersuri în cadrul fiecărui BESV, în care își doresc să aibă reprezentanți în ziua alegerilor.

Contestații și litigii electorale

În perioada observată, la CEC au fost depuse șapte contestații care se referă la referendumul republican constituțional, vizând materialele și agitația electorală, renumărarea voturilor și anularea rezultatelor în secțiile de votare din diaspora.

În aceeași perioadă, consiliile electorale de circumscripție (CECE) au primit 21 de contestații, dintre care cele mai multe au fost depuse la Chișinău și în diaspora. Majoritatea contestațiilor vizau reprezentanții concurenților electorali, agitația electorală și nereguli în listele electorale, fiind examinate în termenul legal de maxim trei zile. 

De asemenea, organele de drept au intensificat măsurile împotriva coruperii electorale, poliția și CNA desfășurând investigații și aplicând sechestre. Totodată, Promo-LEX a observat riscuri privind încălcarea drepturilor omului prin publicarea unei liste cu membri pretinși ai unor formațiuni politice implicate în corupere electorală.

Prestația competitorilor electorali

În perioada campaniei electorală pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova au fost desfășurate cel puțin 268 de activități de promovare de către cei doi candidați - Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo. Majoritatea activităților s-au concentrat pe distribuirea materialelor electorale, cu 57% pentru Alexandr Stoianoglo - PSRM și 43% pentru Maia Sandu - PAS. Activitățile s-au desfășurat predominant în Chișinău, Bălți și Dondușeni, iar cele mai frecvente metode au fost distribuirea de pliante și întâlniri cu alegătorii.

În contextul desfășurării activităților de campanie electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, au fost observate activități de campanie negativă și dezinformare. Au fost distribuite materiale de propagandă și mesaje menite să discrediteze atât pe Maia Sandu, cât și pe Alexandr Stoianoglo, prin flyere, spoturi video și afișe vandalizate. Pe lângă acestea, au fost semnalate incidente de agresiune verbală și fizică între susținătorii candidaților.

Finanțarea alegerilor și a campaniei electorale

Concurenții electorali au depus rapoarte financiare la CEC în termenul stabilit, acestea fiind publicate pe site-ul CEC, însă într-un format greu accesibil pentru utilizatori. În perioada 23-27 octombrie 2024, cei doi concurenți au raportat venituri totale de 2.062.560 lei, din care 95% au fost raportate de către Maia Sandu, iar 5% din suma totală a fost declarată de Alexandr Stoianoglo. Majoritatea surselor declarate provin din alocații de stat și donații de la persoane fizice și juridice.

Cheltuielile declarate au însumat peste 3,3 milioane de lei, care au fost direcționate, în mare parte, către producția de spoturi publicitare (57%) și materiale promoționale (36%). Din aceste cheltuieli, Maia Sandu a raportat 58%, iar Alexandr Stoianoglo - 48%. 

În această perioadă, Promo-LEX a identificat cheltuieli neraportate în valoare de 733.416 lei, din care 90% îi revin lui Alexandr Stoianoglo și 10% Maiei Sandu. Cele mai multe dintre acestea au fost pentru materiale promoționale (87%), recompense pentru voluntari (8%), organizarea de evenimente (4%) și publicitate online (2%).

Discurs de ură și instigare la discriminare

În perioada 7-24 octombrie 2024, au fost identificate cel puțin 42 de cazuri de discurs de ură și alte forme de manifestare a intoleranței. Dintre acestea, 41 de cazuri au avut loc în context electoral. Majoritatea cazurilor (31 de cazuri) au fost răspândite prin intermediul aplicațiilor mobile și rețelelor de socializare. 

Criteriile „apartenența politică”, „opinie” și „sex/gen” au stat cel mai des la baza discursurilor de ură, în perioada monitorizată. Bărbații (26 de cazuri) cu vârsta cuprinsă între 35 și 50 de ani (15 cazuri) au utilizat cel mai des discursul de ură. În această perioadă, cazurile de discurs de ură au luat forma promovării de stereotipuri, limbaj sexist, discurs homofob, promovarea și justificarea discriminării, precum și incitări la acțiuni violente.