Promo-LEX a prezentat raportul de monitorizare privind activitatea Parlamentului

Participanții la ședință au pus în discuție activitatea legislativului prin prisma progreselor, lacunelor, dar și recomandărilor formulate de Promo-LEX pentru îmbunătățirea procesului legislativ, transmite Știri.md.

La eveniment au participat și experți internaționali, iar vorbitorii au pus în discuție rolul Parlamentului Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, prin prisma responsabilității legislativului de a adopta legi conforme cu standardele UE și de a asigura o guvernare transparentă.

Raportul prezentat astăzi acoperă perioada august 2023 – noiembrie 2024 și analizează cinci dimensiuni esențiale: 

• Respectarea procedurii legislative, 
• Activitatea comisiilor parlamentare permanente, 
• Exercitarea funcției de control parlamentar, 
• Comunicarea cu cetățenii și gestionarea bugetului instituției.

Referitor la respectarea procedurii legislative, experții Promo-LEX au constatat că transparența decizională în procesul legislativ rămâne a fi problematică, deși s-au făcut progrese în reducerea numărului proiectelor adoptate fără avize sau expertize.

„Publicarea deficitară a documentelor aferente consultărilor publice și rata scăzută a implicării cetățenilor în procesul legislativ sunt principalele provocări. Din cele 560 de proiecte de lege aflate în examinare, în perioada monitorizată, o mare parte nu au fost consultate public în mod eficient sau nu au fost însoțite de actele aferente. De asemenea, în perioada monitorizată, au fost adoptate cel puțin nouă proiecte fără avizele sau expertizele necesare, iar recomandările și expertizele anticorupție au fost ignorate în 62 de cazuri. Un aspect pozitiv este aprobarea unui program legislativ anual pentru 2024, realizat parțial (48% pentru sesiunea de primăvară)”, comunică reprezentanții Asociației.

Totodată, experții au menționat că activitatea deputaților relevă un dezechilibru între majoritatea parlamentară și opoziție.

„Proiectele opoziției continuă să lipsească de pe ordinea de zi, în timp ce doar inițiativele majorității parlamentare sunt adoptate. Rata medie de participare la ședințe este de 87%, însă doar 63-74 de deputați votează efectiv, iar absențele frecvente ale deputaților independenți au dus la sancțiuni. Aceste aspecte subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte pentru îmbunătățirea transparenței și eficienței legislative”, se arată în comunicatul Asociației Promo-LEX.

Despre punctul doi al raportului, Activitatea comisiilor parlamentare permanente, membrii Asociației declară că au evaluat activitățile a trei comisii parlamentare relevante pentru Promo-LEX: Comisia Juridică Numiri și Imunități (CJNI), Comisia Drepturilor Omului și Relații Interentice (CDORI) și Comisia Administrație Publică și Dezvoltare Regională (CAPDR). 

„În perioada monitorizată, numărul membrilor CJNI a scăzut de la 11 la 10, fiind excluși membri ai opoziției. Convocarea și publicarea agendei rămân problematice, în special la CJNI, iar prezența opoziției la ședințele conduse de majoritatea parlamentară este redusă. Raportul subliniază că doar CAPDR și CDORI dispun de planuri de acțiuni. La polul opus, menționăm că nivelul de transparența a crescut. În cazul a 64% dintre ședințe acestea au fost transmise live”, se arată în raportul prezentat astăzi.

Funcția de control parlamentar. 

„Pe parcursul perioadei monitorizate au fost înregistrate progrese la capitolul prezentarea raportatelor autorităților, fiind audiate 24 rapoarte de activitate și tematice. Promo-LEX a constatat că există unele deficiențe în ceea ce privește utilizarea de către deputați a instrumentelor de control parlamentar precum interpelările, dar și întrebările. Interesul față de moțiuni și comisii de anchetă a fost activ doar în primul an al legislaturii, iar evaluarea ex-post juridică a atins un nivel de realizare de 100%, spre deosebire de evaluarea ex-post de impact, care rămâne slab implementată”, relatează reprezentanții Promo-LEX.

Totodată, în ceea ce privește numirile și demisiile, Parlamentul a aprobat 44 de acte normative, majoritatea fiind pentru numiri în anumite funcții (77%). Principalele instituții vizate includ Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței. Totuși, Promo-LEX subliniază deficiențe în informarea publicului despre concursuri și sugerează că este nevoie de o îmbunătățire a comunicării prin intermediul paginii web a Parlamentului.

Referitor la capitolul comunicării cu cetățenii, Promo-LEX a analizat și modul în care Parlamentul utilizează mecanismele de comunicare instituționalizate, precum audiențele, petițiile și cererile de acces la informații. 

„La acest capitol s-a constatat deficiențe semnificative în ceea ce privește transparența și funcționalitatea acestora. Site-ul oficial rămâne învechit și incomplet, iar implementarea legii privind accesul la informații este parțială: doar șase din cele 13 categorii obligatorii sunt publicate integral. În plus, gradul de transparență a audiențelor este insuficient, iar scăderea numărului și a calității soluționării petițiilor și cererilor de informații indică un regres semnificativ comparativ cu perioadele precedente.

Colaborarea Parlamentului cu societatea civilă și utilizarea consiliilor de experți sunt deficitare, fiind înregistrat un interes scăzut pentru aceste mecanisme. Doar șapte comisii permanente au creat consilii de experți, dintre care doar unul a fost activ în primăvara anului 2024. Promo-LEX subliniază că o cooperare eficientă cu societatea civilă este crucială pentru formularea politicilor publice relevante, însă lipsa progresului în acest domeniu accentuează problemele existente în comunicarea și transparența instituției legislative”, anunță membrii Promo-LEX.

Monitorizarea managementului bugetar și administrativ. 

Raportul analizează modalitatea de gestionare a bugetului Parlamentului, remunerarea deputaților, deplasările de serviciu și procesul de achiziții publice. A fost remarcată o îmbunătățire a transparenței la capitolul publicarea datelor bugetare. 

„Majoritatea fondurilor sunt alocate pentru cheltuieli de personal și prestații sociale. Deputații au beneficiat de un salariu mediu lunar de 19.000 lei, alături de indemnizații și compensații.

Deplasările de serviciu în străinătate ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului au fost mai numeroase și mai costisitoare decât anterior, cele mai frecvente destinații fiind România, Belgia, Franța și SUA. Achizițiile publice sunt transparente, însă competitivitatea în cazul contractelor de valoare mică este redusă”, se menționează în comunicatul Asociației.

În final, Promo-LEX subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru consolidarea transparenței decizionale prin publicarea completă a documentelor aferente procesului legislativ și aprobarea planurilor de activitate pentru toate comisiile parlamentare. La fel, Promo-LEX recomandă promovarea și utilizarea mai activă a mecanismelor de control parlamentar, modernizarea paginii web a Parlamentului și îmbunătățirea comunicării cu cetățenii, dar și implementarea unor mecanisme eficiente de evidență și control al cheltuielilor publice.

Raport anual „Monitorizarea activității Parlamentului de legislatura a XI-a, august 2023 – iulie 2024” poate fi accesat aici.

Amintim că, în perioada 2021 – 2025, Promo-LEX și-a propus să monitorizeze activitatea Parlamentului Republicii Moldova, în special din perspectiva transparenței, legalității și eficienței procedurilor, în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” susținut financiar de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.