Comunicați țării o știre importantă!×
1
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
162

Promisiunile candidaţilor: 2019 vs. 2014

În acest an, la 24 februarie, în R. Moldova se vor desfăşura primele alegeri parlamentare în baza sistemului electoral mixt, ceea ce înseamnă că 50 de deputaţi vor fi aleşi în baza listelor de partid în circumscripţia naţională, iar 51 de deputaţi vor fi aleşi în baza circumscripţiilor uninominale – câte un deputat pentru fiecare circumscripţie.

Pe circumscripţia naţională, în competiţia electorală au fost înregistrate 15 partide politice, transmite Știri.md cu referire la zdg.md

Unul dintre ultimele sondaje publicat la 4 februarie, curent, de Institutului Republican Internaţional (IRI), arată că în viitorul Legislativ ar accede patru formaţiuni politice: Partidul Socialiştilor, Partidul Democrat, Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr. O altă formaţiune – Partidul ŞOR ar fi la limita accederii.

Pe circumscripţia naţională, la alegerile parlamentare din acest an se regăsesc unii concurenţi care au participat şi la scrutinul din 2014: Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM), Partidul Democrat din R. Moldova (PDM), Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM), Partidul Liberal din R. Moldova (PL).

PSRM europenizat?

În programul electoral pentru alegerile parlamentare din acest an, PSRM punctează nouă obiective prioritare: locuri de muncă, salarii şi pensii decente; medicină gratuită; învăţământ de stat gratuit; statalitate, neutralitate, republică prezidenţială; punte între Est şi Vest; dezvoltarea raioanelor; mediu de trai confortabil; combaterea corupţiei; pace interetnică, apărarea ortodoxiei. 

Dacă la alegerile parlamentare din 2014 PSRM opta, la capitolul politică externă, pentru anularea Acordului de Asociere cu UE şi aderarea la Uniunea Vamală, din programul electoral al PSRM din acest an aflăm că socialiştii îşi doresc în următorii patru ani crearea unei punţi între Est şi Vest, mai exact – o politică externă echilibrată între Rusia, Uniunea Economică Euroasiatică, CSI şi UE, SUA şi alte ţări.

În programul electoral lansat pentru parlamentarele din 24 februarie, curent, nu se spune nimic despre aderarea la Uniunea Vamală, fiind susţinută ideea creării unui parteneriat strategic cu Rusia. 

În 2014, PSRM critica regimul fără vize cu Europa, despre care spunea că „nu prevede angajarea în câmpul muncii în statele europene, iar tentativele de a rămâne în UE în acest scop presupun deportări şi amenzi de mii de euro”. 

În 2019, socialiştii optează pentru menţinerea regimului fără vize cu UE.

PDM: alţi aliaţi?

PDM şi-a prezentat angajamentele pentru scrutinul din 24 februarie în Manifestul electoral al partidului (n.r. – manifest: declaraţie prin care un partid politic îşi face cunoscut în mod public programul), după cum urmează: grija faţă de familii, copii, tineri şi pensionari; infrastructură modernă şi dezvoltare regională; sănătate pentru toţi cetăţenii; o societate educată şi performantă; economie puternică, mediu de afaceri atractiv, locuri de muncă bine plătite; agricultură dezvoltată şi înalt tehnologizată; justiţie echitabilă şi stat de drept puternic; reforma clasei politice; un loc bun pentru R. Moldova în Europa şi în lume. 

PDM îşi menţine şi în 2019 opţiunea categorică pro-occidentală, precum şi consolidarea relaţiilor favorabile cu toţi partenerii externi, în primul rând cu vecinii R. Moldova – România şi Ucraina, dar şi cu Rusia, cu toate statele CSI şi cu parteneri internaţionali strategici. 

În manifestul electoral al democraţilor pentru alegerile din 2019 nu se regăseşte, însă, clauza din 2014 prin care PDM declara că „se va alia în Parlament doar cu acele partide care împărtăşesc opţiunea pro-europeană”.

PCRM: cu „realizări” din trecut în campanie

În manifestul său electoral pentru parlamentarele din 2019, PCRM critică acţiunile celor care au guvernat de la 2009 încoace şi enumeră realizările comuniştilor din trecut. 

La capitolul promisiuni de viitor, PCRM anunţă că principalele sale obiective vor fi „soluţionarea problemelor sociale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, combaterea necruţătoare a criminalităţii şi corupţiei, politica activă şi consecventă de consolidare a legalităţii şi echităţi”. 

Unele dintre obiective se regăsesc şi în programul electoral al PCRM din 2014. 

Atunci, comuniştii optau pentru o politică deschisă, bazată pe un dialog permanent şi eficient atât cu Vestul, cât şi cu Estul. 

Totodată, PCRM promitea organizarea unui referendum în cadrul căruia cetăţenii să voteze pro sau contra aderării la Uniunea Vamală.

PL: Unirea şi reîntregirea familiilor

În cadrul evenimentului oficial de lansare în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, liderul PL, Dorin Chirtoacă, a declarat că „începând cu aceste alegeri parlamentare, în legislativ trebuie să ajungă cât mai mulţi unionişti, pentru a vota Unirea, la fel cum au votat-o deputaţii Sfatului Ţării în 1918”. 

În programul său electoral din 2014, PL prezenta câteva obiective politice generale ale formaţiunii: realizarea suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale şi unităţii naţionale; aderarea R. Moldova la UE şi NATO, asigurarea evoluţiei democratice a statului şi crearea tuturor condiţiilor pentru prosperitatea cetăţenilor; continuarea luptei pentru afirmarea deplină a adevărului ştiinţific şi istoric privind identitatea naţională. 

Astfel, comparativ cu programul electoral de atunci, în 2019, liberalii punctează un singur obiectiv important pentru parlamentarele din 24 februarie: lupta pentru Unire. 

În viziunea PL, Unirea cu România va genera: salarii şi pensii de la 500 euro în sus, preţuri mai mici, servicii medicale şi sociale de calitate; tineretul va avea acces la studii de calitate, locuri de muncă bine plătite, o viaţă decentă, în rând cu toţi europenii; va fi asigurată pacea, securitatea şi bunăstarea tuturor în NATO şi UE; diaspora va reveni acasă, lângă cei apropiaţi, pentru reîntregirea familiilor.

ACUM: până în 2023 – Moldova în UE

Blocul electoral ACUM care, potrivit sondajelor, ar avea şanse să acceadă în viitorul Parlament, este constituit din partidele politice Acţiune şi Solidaritate (PAS), Platforma Demnitate şi Adevăr (DA), dar şi din membri din Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi PL. 

Blocul ACUM, care face parte din opoziţia extraparlamentară, şi-a prezentat angajamentele electorale pe cinci domenii: justiţie şi anticorupţie, venituri, educaţie, sănătate şi relaţii externe (Moldova în Europa). 

În domeniul justiţiei, ACUM promite „eliminarea procurorilor şi judecătorilor corupţi, lichidarea structurilor oligarhice şi combaterea corupţiei mari, recuperarea miliardelor furate, inclusiv prin confiscarea averilor ilicite”. 

La capitolul venituri, blocul electoral îşi asumă angajamentul „să crească salariul mediu până la cel puţin 11.000 lei pe lună şi a veniturilor tuturor pensionarilor peste nivelul minim de existenţă”, în domeniul educaţiei – „majorarea finanţării şcolilor şi grădiniţelor, precum şi a salariilor din învăţământ, astfel încât părinţii să nu fie obligaţi să plătească suplimentar”, iar în domeniul sănătăţii, „reducerea cu 25% a cheltuielilor oamenilor pentru medicamente şi sporirea accesului la servicii calitative de sănătate”. 

Pe plan extern, ACUM îşi propune „îndeplinirea până în 2023 a tuturor condiţiilor pentru solicitarea calităţii de membru al UE”.

Partidul „Şor”: revenirea la colhozuri şi la pedeapsa cu moartea

O altă formaţiune politică care ar fi la limita accederii în Parlament este Partidul politic „Şor”. 

Liderul partidului este primarul de Orhei, Ilan Şor, condamnat în 2017 de Judecătoria Chişinău la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru că ar fi participat la frauda bancară de proporţii cunoscută sub numele „furtul miliardului”. 

Scopul principal al partidului condus de Şor la alegerile parlamentare din 24 februarie, este „schimbarea calitativă a situaţiei social-economice şi politice şi construirea, în R. Moldova, a unui stat al bunăstării sociale”. 

Partidul „Şor” susţine „păstrarea şi consolidarea necondiţionată a statalităţii moldoveneşti şi neutralitatea militară” şi promovează introducerea pedepsei cu moartea. 

În domeniul agriculturii, partidul condus de Ilan Şor pledează pentru „consolidarea terenurilor şi organizarea gospodăriilor colective moderne”, aşa numitele „colhozuri”.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Ați găsit greșeală?
Vă rugăm să ne anunțați!×
Citește și
article image
Stamate, despre Porsche-ul pe care l-a cumpărat cu un milion de lei
3
2164
article image
Societatea civilă semnează o petiție contra complicilor lui Plahotniuc
4
1965