Profesor: R. Moldova nu se află pe lista de priorități a UE

De la 1 iulie, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene a fost preluată de Germania. Cancelara Angela Merkel a declarat că prioritatea numărul unu a UE este refacerea economică după criza provocată de COVID-19, transmite Știri.md cu referire la Europa Liberă. 

R. Moldova își propune ca prioritate de politică externă pentru a doua jumătate a acestui an negocierea unei noi agende de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care va sta la baza elaborării unui nou plan de acțiuni de implementare a Acordului de Asociere, a anunțat astăzi ministrul de externe, Oleg Țulea, în cadrul unui briefing dedicat celor șase ani de la semnarea acestui tratat. Pe ce sprijin mai poate miza Republica Moldova și ce planuri are în relația cu Uniunea Europeană?

Republica Moldova de mult nu se mai află pe lista de priorități a Uniunii Europene, constată Eckart Stratenschulte, profesor la Universitatea Liberă din Berlin, ex-director al Academiei Europene din Germania. În primul rând, pentru că s-a autoizolat atunci când autoritățile au admis furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar, în al doilea rând, pentru că pe agenda Uniunii și-au făcut loc Brexit-ul, criza migranților urmare a războiului din Siria și, mai nou, criza pandemică de COVID-19.

În cadrul unei dezbateri dedicată președinției rotative a Germaniei în cadrul Uniunii Europene, profesorul Eckart Stratenschulte spune că e o utopie să se creadă că UE poate fi interesată mai mult ca până acum de soarta țărilor din apropiata vecinătate.

„În primul rând, autoritățile Republicii Moldova sunt cele care ar trebui să pornească o discuție în interiorul țării ca să înțeleagă care sunt obiectivele pe care vrea să le atingă. În cazul în care acestea coincid cu valorile europene, atunci vă puteți aștepta la o susținere din partea Uniunii Europene. (...) Nu vreau să fiu nepoliticos, dar știm că Republica Moldova nu e o țară-cheie pentru UE. E un stat pașnic și mic, da, cu un conflict neîncheiat, dar care este ținut sub control, iată de ce din punct de vedere politic nu prea preocupă pe nimeni. Asta e realitatea, trebuie s-o acceptăm”.

În ce privește președinția Germaniei în cadrul Consiliului Uniunii Europene, profesorul Eckart Stratenschulte spune că poziția este mai mult una simbolică și că e puțin probabil ca Berlinul să poată cumva influența politica externă a UE, mai ales în timp de pandemie.

În cadrul unui briefing dedicat celor șase ani de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, ministrul de externe Oleg Țulea a descris, în cifre, relația cu UE: aproximativ 360 de acte europene au fost transpuse în legislația națională, până la 60% din exporturi sunt orientate spre piața comunitară, iar peste două milioane de cetățeni moldoveni au mers în UE datorită regimului liberalizat de vize. În ce privește viitorul relațiilor cu UE, șeful diplomației a declarat că „obiectivul de integrare europeană rămâne o prioritate, însă nu în detrimentul relațiilor cu țările din afara comunității.

„Pentru a doua jumătate a anului, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene are drept prioritate negocierea unei noi agende de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care va sta la baza elaborării unui nou plan de acțiuni de implementare a Acordului de Asociere. Obiectivul de integrare europeană rămâne o prioritate în interacțiunea ministerului cu instituțiile europene și statele membre ale UE. Acest lucru este realizat nu în detrimentul relațiilor cu statele non-UE, precum Statele Unite, Rusia, Turcia sau China”.

Există dorință sinceră în rândul politicienilor de la Chișinău ca Republica Moldova să avanseze în dialogul cu Uniunea Europeană? Prea puțină pentru a mișca carul din loc, crede politologul Ion Tăbârță. El amintește și de eșecul așa-numitelor alianțe pro-occidentale care, spune expertul, nu au făcut decât să compromită în ochii oamenilor aspirația europeană.

„Sunt politicieni care pur și simplu au parazitat pe acest mesaj și au adoptat un parcurs european sau reforme europene „de suprafață”. Anume acești factori au contribuit la ceea ce numim noi furtul miliardului, capturarea justiției și care au creat multă deziluzie în Occident, inclusiv Germania, după acel start promițător din anii 2010-2012 și parcursul european pe care și l-a propus Republica Moldova”.

Experții specializati pe tematica integrării europene observă că și Parteneriatul Estic nu mai are aceeași greutate ca acum cinci ani, bunăoară. Întâi de toate, din cauza țărilor care fac parte din acest aranjament european și care în loc să avanseze pe calea reformelor s-au împotmolit în corupție.