main logo
887

Primarul de Chișinău vorbește ba limba moldovenească, ba română

În anul 2019, când a fost întrebat ce va sărbători pe data de 31 August, primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a răspuns că „limba noastră”.

Primarul de Chișinău vorbește ba limba moldovenească, ba românăFoto: știri.md

La insistența jurnalistului Gheorghe Gonța, edilul a precizat că „limba moldovenească”, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

A trecut ceva timp, suntem în anul 2021, și jurnalistul și-a reiterat întrebarea către Ion Ceban. Pentru cel din urmă deja e „limba română”.

Realitatea.md a realizat o compilație din răspunsurile acordate la emisiunea „Puterea A Patra” de la postul tv N4.

– Ce a fost cu postarea dvs. de pe Facebook cu 31 august că „limba română”?
– Limba este română. Asta și a fost.
– Parcă era moldovenească.
– Domnule Gonța, am răspuns în repetate rânduri la aceste subiecte. Dacă vreți, mă repet, dar nu cred că are sens. Limba este română.
– S-a supărat Igor Dodon? V-a arătat din deget pentru așa o postare?
– Eu sunt suficient de matur ca să iau decizii de sine stătător.

Amintim că, anul curent, exact la miezul nopții, când s-a făcut data de 31 August, Ion Ceban a postat pe contul său de Facebook o postare cu mesajul: „LIMBA ROMÂNĂ”. Mai mulți internauți s-au arătat nedumeriți, mai ales fiind cunoscut faptul că Igor Dodon, pe atunci liderul PSRM, categoric nu recunoaște decât „limba moldovenească”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”, însă în 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat este limba română, pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Recent, Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu, de a modifica articolul 13 din Constituție.

Igor Grosu a dat de înțeles că PAS își dorește asta, doar că pentru modificarea Constituției sunt necesare 67 de voturi în Parlament, în timp ce fracțiunea din care face parte, chiar dacă deține majoritatea parlamentară, are doar 63 de mandate.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării