Presa îi amintește lui Bogdan Țîrdea ce scria despre Igor Dodon în 2016

Socialistul Bogdan Țîrdea scria în 2011 despre Dodon că este un mafiot mincinos care s-a îmbogățit din scheme și că a pus umărul la înflorirea corupției. Deputatul scria aceste lucruri când era director al Institutului Social-Democratic din Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la Deschide.md.

Mai jos vă redăm integral textul lui Bogdan Țîrdea din 2 iunie 2011:

Candidatul comunist la funcţia de primar al Chişinăului, Igor Dodon, minte de îngheaţă apele în plină vară. Afirmaţia nu e o diversiune din partea noastră, aşa cum îi place lui să bâzâie în ultimul timp, ci e, din păcate, un trist adevăr. Dodon spune că luptă contra corupţiei, pe când realmente a pus umărul la înflorirea fenomenului. Dodon îşi declară venituri modeste, deşi în realitate trăieşte ca un boier. 

Dodon face parte din aceeaşi echipă cu Oleg Voronin, cu Grigore Petrenko şi alţii, despre care lumea ştie ce ştie. Cu o neruşinare uluitoare, Dodon aruncă prostiile făcute de comunişti în cârca lui Dorin Chirtoacă. Pentru a înţelege cât de curat este obrazul lui Dodon, e suficient să facem o scurtă retrospectivă a faptelor sale de pe când deţinuse şi alte fotolii călduţe, dar şi ulterior - cazuri despre care mass-media a mai scris.  

2 miliarde de lei pe an, sustraşi prin „mafia cărnii”

„Mafia cărnii”, adică monopolizarea importului de carne, care prejudicia bugetul de stat cu circa 2 mlrd. de lei pe an, a fost constituită în anul 2006, după ce ministru al Economiei devenise Igor Dodon. Odată cu aprobarea Regulamentului cu privire la eliberarea autorizaţiilor pentru importul de carne, marii producători nu mai aveau posibilitatea să importe.

Documentul presupunea un mecanism de obţinere a licenţei atât de sofisticat, încât făcea acest lucru practic imposibil - trebuia să faci rost de un act, valabil trei zile, apoi de altul, valabil 14 zile, timp în care expira primul ş.a.m.d. Însă nici celor puţini, care reuşeau să adune documentele, nu li se elibera autorizaţia.

Dacă insistau, erau chemaţi la MAI, fiind avertizaţi să-şi ţină gura. Până şi ex-premierul comunist Vasile Tarlev spunea că monopolizarea importului de carne a început după transferarea dubioasă a Comisiei abilitate cu eliberarea autorizaţiilor din subordinea Ministerului Agriculturii în cea a Ministerului Economiei, „unde Dodon şi compania au pus mâna pe afacere”.

În aprilie 2008, Fiscul a demonstrat că importul de carne în RM este monopolizat de câteva firme, protejate de stat, care procurau carnea la preţul de 2-2,5 USD de la firme off-shore din „paradisurile fiscale” – Panama, Gibraltar şi Insulele Virgine Britanice - şi o declarau în vamă la un preţ de nimic (12-15 lei pe kg), eschivându-se să plătească impozitele.

După care, trecând printr-un şir de intermediari şi SRL-uri-fantome, carnea ajungea la producătorii finali de cinci-şase ori mai scumpă. Aceste tranzacţii fictive nu erau înregistrare în baza de date a Fiscului, pentru ele nu se calcula TVA, nici impozitul pe venit, spălându-se milioane de dolari. Tarlev mai spunea că producătorii erau constrânşi, în mod neoficial, inclusiv de către structurile de forţă, să cumpere carne doar la preţuri majorate şi de la firmele controlate de şefii grupării. „Schemele, probabil, erau aplicate prin intermediul lui Dodon, care, după ce am plecat eu din guvern, se zice că a luat în mâini tot ministerul.

El îşi umple buzunarele şi nu-l interesează dacă falimentează vreun agent economic. Pentru el contează doar să câştige”, susţinea ex-premierul. Astfel, la fiece kg de carne cumpărat, cetăţenii îi îmbogăţeau cu cel puţin 20 de lei pe afaceriştii ocrotiţi de gruparea lui Dodon. 

Precizăm că şeful comisiei ministeriale de resort era actualul secretar general al PCRM, Iurie Muntean, iar director adjunct al Agenţiei sanitar-veterinare, care elibera licenţele, era Alexandru Dodon, fratele candidatului comunist la fotoliul de primar al Chişinăului. Nicolae Curtoglo, unul dintre oamenii de afaceri care au deţinut monopolul asupra importului de carne, candidează acum pe lista de consilieri ai PCRM pentru Consiliul municipal Chişinău.

3,5 milioane lei furaţi prin Institutul de Economie

Tot în 2006, când Dodon ajunsese şef la Economie, ministerul şi Academia de Ştiinţe au deschis Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS). Printre salariaţii instituţiei se numărau cercetători români pe care nimeni nu i-a văzut în faţă vreodată, „suflete moarte”, dar şi persoane vii care n-au lucrat aici niciun minut. 

Din ultima categorie făcea parte consiliera lui Voronin, Oxana Domenti, funcţionari de la Ministerul Economiei şi AŞM şi, fireşte, Igor Dodon. Numai el, care primea de la IEFS o „leafă” lunară de 6000-7000 lei, plus suplimente consistente, a delapidat de la stat 72.657 lei. În total, însă, prin respectivele scheme, Institutul a secătuit bugetul de stat cu cel puţin 3,5 mln. lei.

Mai mult, IEFS oferea „în chirie” oficii pentru filiala Buiucani a PCRM, care niciodată nu a achitat întreţinerea, datoriile ridicându-se până la 200 mii lei. 

Dacă, în timpul guvernării comuniste, IEFS a fost ferit de controale, în 2009, când CCCEC a efectuat aici o revizie, Dodon, simţindu-se cu musca pe căciulă, a cerut ca Institutul să fie desfiinţat şi, împreună cu alţi funcţionari, s-a grăbit să-şi restituie salariile. În total, au fost întoarse 345 de mii de lei din cele peste 3,5 mln. lei dispărute.

CCCEC a mai constatat că instituţia efectua achiziţii publice fictive, care erau câştigate numai de firmele primului director al institutului, Viorica Cărare, şi ale soţului său. Formal, la IEFS exista o comisie pentru organizarea licitaţiilor, numai că toţi membrii acesteia figurau şi ca factori de decizie în firmele participante la concurs. În multe cazuri de achiziţii, în contabilitate au fost trecute preţuri duble sau triple, sau pur şi simplu echipamentul procurat dispărea.

Mai târziu, dosarul IEFS a ajuns în judecată, dar aici, probabil, şi-a spus cuvântul corupţia din justiţia noastră. În locul lui Dodon, Domenti şi al altor demnitari implicaţi în schemă, în instanţă au ajuns, în calitate de martori, angajaţi din personalul tehnic. 

Iar chestiunile discutate au vizat contracte individuale minore despre „desfundarea ţevilor”, „otrăvirea taracanilor”, „împodobirea” pomului de Crăciun şi alte asemenea acte. Învinuită de neglijenţă în serviciu şi delapidarea de mijloace bugetare în proporţii considerabile, ex-directoarea Institutului, Valentina Fetiniuc, s-a ales cu o amendă de 2000 de lei.

Covoare de 100 de mii de lei pentru PCRM

În campaniile electorale din 2009, la indicaţiile ministrului Igor Dodon, ÎS „Floare-Carpet” a împărţit prin satele în care comuniştii aveau întâlniri cu alegătorii covoare în sumă de peste 100 de mii de lei. 

Numai în martie 2009, „Floare-Carpet” a sponsorizat primăriile Valea Perjei, Novosiolovca, Vinogradovca, Cealâc, dar şi Eparhia de Bălţi, cu 185 de metri de covor, în sumă de 71.471 lei. Iar până în iulie 2009, întreprinderea a pus la picioarele comuniştilor 251 metri de covor.

Despre aceasta ne spuneau conducătorii întreprinderii în cadrul unui articol publicat de TIMPUL în 2010. „Eu mă supun ministrului Economiei şi sunt obligat să-i îndeplinesc cerinţele”, preciza directorul Nicolae Rabii. Situaţia i-a nemulţumit pe unii angajaţi, în special pe fostul contabil-şef de la „Floare-Carpet”, Vasile Gherman, care a fost demis din funcţie pentru că a refuzat să execute ordinele lui Dodon.

Alte prejudicii aduse Chişinăului

Tot Dodon era ministru al Economiei când au fost vândute hotelurile „Naţional”, „Struguraş” şi automobilele acestora la preţul de numai două milioane USD. Contractul trebuia reziliat, după ce cumpărătorul nu şi-a onorat obligaţiunea de a investi în obiectele procurate 33 mln. USD, însă ministrul Dodon l-a prelungit. În aceeaşi perioadă, a fost vândută ilegal şi clădirea Circului către o firmă off-shore din Cipru. A fost înstrăinat Centrul Naţional de Tineret din Parcul „Valea Trandafirilor”, astăzi aflat în proces de demolare. Un concurent electoral al lui Dodon spune că tot candidatul comunist a propus rezilierea contractului cu compania belgiană, care a început demolarea şi reconstrucţia Stadionului Republican, dar care nu a asigurat lucrările printr-un contract de investiţii.

Palatul de la Buiucani

De la o bucată de vreme, unii locuitori de pe strada Onisifor Ghibu din Chişinău îl văd în fiece dimineaţă pe Igor Dodon venind la intersecţia cu str. Al. Xenopol şi verificând cum decurg lucrările de amenajare ale unui palat cu trei etaje, scrie „Ziarul de Gardă”. Sursa arată că imobilul a fost construit de firma „Reconscivil”, care a ridicat pe aceeaşi stradă câteva blocuri de locuit cu mai multe etaje, în care, potrivit lui Dodon, locuieşte fratele şi nănaşul acestuia.

Cifra de afaceri a respectivei firme a crescut de circa 100 de ori în plină criză financiară, începând cu anul 2008, după ce Dodon fusese numit prim-viceprim-ministru. Sursele „ZdG” susţin că acest lucru se datorează relaţiei de prietenie dintre familia Dodon şi cea a directorului firmei, Valeriu Sufrai. 

Tot în 2008, Sufrai a fost decorat de către Voronin cu Medalia „Meritul Civic”. Ziarul aminteşte că, în declaraţia pe venituri şi proprietate, prezentată în aprilie 2011 Consiliului Electoral de Circumscripţie Chişinău, Dodon arăta că deţine un apartament de 57 metri pătraţi, estimat la 180 mii de lei (circa 15 mii USD), pe str. Calea Orheiului din Chişinău.

Iar despre veniturile înregistrate în 2009-2010, candidatul comunist spunea că, împreună cu familia, a înregistrat din salariu şi din indemnizaţia pentru îngrijirea copilului 306,7 mii de lei. Adică, în ultimii doi ani, cei patru membri ai familiei Dodon au existat, lunar, din 12.750 de lei. 

Realmente, Dodon recunoaşte că nu mai locuieşte în apartamentul de pe Calea Orheiului şi spune că închiriază o altă locuinţă în centrul capitalei. Şi atunci, din ce bani şi-ar fi putut achiziţiona palatul de la Buiucani, care, potrivit experţilor de pe piaţa imobiliară, costă circa 400 de mii de euro, „în cazul în care apartamentul de pe Calea Orheiului nu a fost vândut, iar veniturile întregii familii, înregistrate în ultimii doi ani, constituie circa 19 mii de euro?”, se întreabă „ZdG”.

Maşinile de lux ale familiei Dodon

Deşi vrea să arate că are un venit relativ modest, Dodon se pare că dispune deja şi de o colecţie de automobile de milioane. El se plimbă cu o Toyota Land Cruiser (foto 1), cu numerele de înmatriculare C BV 002, cumpărată acum doi ani de la ex-viceministrul de Interne Valentin Zubic. Maşina este produsă în 2003 şi costă 20-25 mii euro.

Mai are un Mercedes S 320 CDI (foto 2), în valoare de circa 20 mii euro, care, chipurile, nu-i aparţine, ci este luat în folosinţă până în anul 2015 de la fina sa de cununie, Diana Filipov. Femeia este manager la „Casa Vinului” şi fondatoare, cu 12,5%, la SRL „Casa Sărbătorii”, care se află pe teritoriul „Moldexpo”. Această firmă a fost deschisă în anul 2007, când Dodon era deja ministru al Economiei.

Tot o Toyota Land Cruiser (foto 3), însă mai nouă, de circa 30 mii euro, cu numerele de înmatriculare K AS 076, are şi fratele său, Alexandru Dodon, care a fost responsabil de eliberarea autorizaţiilor pentru importul de carne şi peşte la Ministerul Agriculturii.

O altă persoană, posibil rudă a candidatului comunist, Olga Dodon, ai cărei părinţi sunt originari din satul de baştină al lui Dodon - Sadova, r-nul Călăraşi -, deţine un Mercedes CL 65 AMG (K OD 479) (foto 4), produs în 2008, un Mercedes ML 63 AMG (K OD 974) (foto 5) din acelaşi an şi un Mercedes GL 500 (K OD 947) (foto 6), care e dat în folosinţă lui Oleg Voronin până în 2018.

Toate aceste maşini au fost cumpărate noi şi fiecare costă în jur de 100 mii de euro. Olga, care activează la firma lui Oleg „Moldconstruct Market”, mai are în folosinţă un Porsche Panamera (K FB 313) (foto 7), produs în 2010, un BRP CAN AM SPYDER (foto 8) din 2008, în sumă de 15 mii euro, iar tatăl său, Ion Dodon, care a activat la Cancelaria de Stat, deţine un Land Rover Freelander (foto 9) din 2007, cu capacitatea motorului de 6,5 litri.

În actuala campanie electorală, Igor Dodon foloseşte o Skoda Superb (foto 10) nouă, de 20 mii euro, pe care la fel ar fi luat-o în folosinţă deja de la finul său, Lilian Filipov.

Olga Dodon este şi proprietara unui palat de circa patru milioane de euro pe strada Vânătorilor, 41, pe care l-a primit ca donaţie de la Anatol Covali, fost director la „Metal Market” - o altă firmă a lui Oleg Voronin. Firma respectivă deţine şi două ha de pământ pe str. Ciocârliei, unde locuieşte fiul liderului PCRM, pe care le-a acaparat la un preţ de nimic.

Dodon îl acuză pe Chirtoacă de gafele comuniştilor

„Igor Dodon este o revelaţie continuă pentru noi. Nu este zi ca să nu emită vreo minciună, uneori două”. Este reacţia unui deputat liberal la declaraţiile comunistului, precum că PL ar fi elaborat un proiect de lege care ar permite importurile de deşeuri în RM. 

Realmente, anume comuniştii sunt cei care intenţionau să importe deşeuri pentru fabrica de ardere, ce urma să fie construită în apropierea capitalei. În 2006, când primar interimar era exponentul PCRM, Vasile Ursu, municipalitatea a semnat un contract cu o firmă italiană, care urma să construiască această fabrică.

Documentul presupunea şi importul deşeurilor de peste hotare. Ulterior, în 2009, Dorin Chirtoacă a semnat un acord adiţional la acest contract, în care se stipulează că deşeurile supuse reciclării pot fi colectate exclusiv de pe teritoriul R. Moldova.