„Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită, dar, în situația în care nu vom avea această posibilitate - pentru că cunoașteți faptul că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării - pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a afirmat Maia Sandu după alegerile parlamentare de duminica trecută, în care partidul pro-european, PAS, a câștigat peste 50% din voturi, un procent aproape dublu față de Blocul Patriotic, principala formațiune de opoziție cu afinități pro-ruse, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

PAS obține peste 50 din cele 101 mandate ale Parlamentului, asigurând astfel conducerea pro-europeană a viitorului Guvern de la Chișinău.

Republica Moldova și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, iar pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de candidat privind aderarea. Până acum, statul a trecut printr-un proces de screening al legislației, adică a fost analizat fiecare capitol pentru a vedea unde exista deja armonizare între legislația UE și cea a Republicii Moldova. Urmează etapa negocierilor pe capitole, însă acestea nu pot începe și nu pot fi finalizate fără un vot în unanimitate al statelor membre UE.

Aderarea, mai devreme cu 2 ani

Până acum, „Moldova în UE până în 2030” era scenariul cel mai optimist promis de guvernarea actuală. Însă, în ajunul alegerilor parlamentare, ceasul a fost programat să sune cu doi ani mai devreme, arată o analiză publicată de Centrul de Politici și Reforme - CPR.

De fapt, noul termen coincide cu finalul mandatului actual al Comisiei Europene, a cărei membră, Marta Kos, comisar pentru extindere, a spus în mai multe rânduri că vrea ca Moldova să devină membră UE pe parcursul mandatului său. De altfel, și alte state au început să țintească același termen, dar acestea au statutul de candidat de mai mulți ani. Muntenegru, care a devenit candidat în 2010 și Albania, care a obținut statutul în 2014.

Blocajul Ungariei

Negocierile privind aderarea Moldovei la UE sunt însă blocate, guvernul Ungariei, refuzând să aprobe deschiderea negocierilor cu Ucraina, stat al cărui dosar este legat de cel al Republicii Moldova. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a inițiat discuții pentru a avansa cererea Ucrainei de aderare la UE și a începe negocierile ocolind votul tuturor statelor membre, așa cum cere regulamentul actual. Costa a propus modificarea regulilor astfel încât negocierile să poată începe cu votul unei majorități calificate, în loc de unanimitate.

Pe lângă opoziția Ungariei, noua propunere întâmpină și opoziția mai multor state, între care Franța, Olanda și Grecia. Negocierile sunt purtate separat pe fiecare capitol, fiind în total 6 „clustere de negociere” pentru 33 de capitole, iar încheierea fiecărui capitol necesită, de asemenea, un vot în unanimitate.

Scenarii

„Există și varianta unei aderări în doi pași, așa cum s-a întâmplat și în cazul Ciprului” - Siegfried Mureșan, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

Republica Moldova nu se confruntă numai cu blocajul Ucrainei în privința aderării, ci și cu problema regiunii separatiste transnistrene. După războiul din 1992, Rusia a menținut trupe în Transnistria, care în prezent numără aproximativ 1.500 de militari, majoritatea fiind acum localnici. Obiectivul principal al acestora este paza unui mare depozit de armament sovietic.

„Situația din regiunea transnistreană nu este un obstacol pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Scenariul dorit este ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană într-un singur pas, cu țara reîntregită. Dacă acest lucru nu este posibil din cauza prezenței ilegale a trupelor rusești în regiunea transnistreană, există și varianta unei aderări în doi pași, așa cum s-a întâmplat și în cazul Ciprului. Esențial este ca Republica Moldova să avanseze pe baza progreselor deja obținute și să nu fie blocată de această situație”, explică pentru „Adevărul” eurodeputatul Siegfried Mureșan, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova.

Referitor la o posibilă decuplare de dosarul Ucrainei, eurodeputatul arată că varianta nu este exclusă. „Republica Moldova și Ucraina au pornit împreună drumul european, dar regulile sunt clare: fiecare stat aderă atunci când este pregătit, pe baza propriilor merite. Aderarea se poate produce împreună sau separat. Pentru Republica Moldova nu există opoziție. Dificultățile apar în cazul Ucrainei din partea prietenilor lui Vladimir Putin din Ungaria. În momentul de față, Republica Moldova și Ucraina sunt în parteneriat, iar acest parteneriat este benefic pentru ambele state”, mai punctează președintele delegației. Negocierile sunt oricum purtate separat, pe fiecare dosar.

„Liderii europeni trebuie să vină cu o reacție la rezultatul alegerilor din Republica Moldova și cea mai bună reacție ar consta într-o decizie în unanimitate cu privire la începerea negocierilor pe capitole” - Victor Negrescu, vicepreședinte Parlamentul European.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a inițiat un demers de susținere a începerii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova. Potrivit acestuia, rezultatul hotărât al alegerilor parlamentare din Republica Moldova trebuie urmat de un răspuns la fel de hotărât liderilor europeni:

„Cred că liderii europeni trebuie să vină cu o reacție la rezultatul alegerilor din Republica Moldova și cea mai bună reacție ar consta într-o decizie în unanimitate cu privire la începerea negocierilor pe capitole privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. S-ar confirma faptul că Republica Moldova este tot mai aproape de aderarea la Uniunea Europeană și ar fi un răspuns adecvat în contextul în care cetățenii din Republica Moldova și-au exprimat încă o dată, prin modul în care au votat la aceste alegeri, sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova. În sensul acesta, am redactat o scrisoare către președintele Consiliului European, Antonio Costa, care este semnată de zeci de eurodeputați, prin care solicităm ca Consiliul European să facă demersurile necesare pentru a avea această dezbatere în Consiliul European”.

Vicepreședintele Legislativului European arată totodată că discuțiile pentru schimbarea metodei de vot sunt mai ample. „Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a propus schimbarea metodei de vot, să nu mai existe unanimitate, să existe o majoritate calificată în ceea ce înseamnă aceste decizii privind începerea negocierilor pe capitole și poate chiar extinderea, un demers pe care personal îl sustin și care cred că beneficiază și de suportul majorității Parlamentului European. Vom vedea dacă această metodă propusă poate fi efectiv implementată”, mai explică liderul european pentru „Adevărul”.

Cipru a aderat la Uniunea Europeană în 2004, însă legislația UE nu se aplică pe întreg teritoriul insulei, în nord fiind o regiune separatistă recunoscută doar de către Ankara. Prin urmare, statul este într-o situație asemănătoare cu cea a Republicii Moldova. În contextul în care urmează să preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2026, Ciprul își afirmă sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova și dă asigurări că va promova agenda de extindere.