22 septembrie, 08:47
6
952

Popescu, selfie cu Sandu: Onorați să auzim aprecierile președintelui SUA

22 septembrie, 08:47
6
952

Ministrul de Externe, Nicu Popescu, care se află în SUA, a publicat un selfie cu președinta țării, Maia Sandu, de la sesiunea Adunării Generale a ONU.

Popescu, selfie cu Sandu: Onorați să auzim aprecierile președintelui SUA

Popescu a precizat că au fost onorați să asiste la discursul președintelui american Joe Biden și să audă laude despre evoluția politică din Republica Moldova, transmite Știri.md.

”Debut inspirațional pentru țara noastră în cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Alături de doamna președinte Maia Sandu și delegația națională am fost onorați să auzim de la înalta tribună a ONU despre aprecierile președintelui SUA, Joe Biden, pentru poporul nostru și victoria răsunătoare în favoarea democrației, o valoare comună pentru țările noastre. 

Urmează o agendă amplă de întrevederi bilaterale cu miniștrii de Externe ai statelor partenere, dar și reuniuni în cadru multilateral. Ne-am angajat să susținem eficient valorile și obiectivele Națiunilor Unite”, a declarat Popescu.

Popescu a precizat că au fost onorați să asiste la discursul președintelui american Joe Biden și să audă laude despre evoluția politică din Republica Moldova, transmite Știri.md.

”Debut inspirațional pentru țara noastră în cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Alături de doamna președinte Maia Sandu și delegația națională am fost onorați să auzim de la înalta tribună a ONU despre aprecierile președintelui SUA, Joe Biden, pentru poporul nostru și victoria răsunătoare în favoarea democrației, o valoare comună pentru țările noastre. 

Urmează o agendă amplă de întrevederi bilaterale cu miniștrii de Externe ai statelor partenere, dar și reuniuni în cadru multilateral. Ne-am angajat să susținem eficient valorile și obiectivele Națiunilor Unite”, a declarat Popescu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

9 decembrie, 06:12
0
47

Biden: Dacă Rusia invadează Ucraina, vor exista consecinţe grave

9 decembrie, 06:12
0
47

Trimiterea de trupe americane pentru a apăra Ucraina de un atac rus "nu este luată în calcul" pentru că ţara nu face parte din NATO, a declarat miercuri preşedintele american Joe Biden, relatează AFP şi Reuters.

Biden: Dacă Rusia invadează Ucraina, vor exista consecinţe graveFoto: nbcnews.com

"Ideea ca SUA să recurgă unilateral la forţă pentru a răspunde unei invazii ruse a Ucrainei nu este luată în calcul în prezent", a declarat Joe Biden, afirmând că are "o obligaţie morală şi legală faţă de aliaţii noştri din NATO, o obligaţie sacră care nu se extinde şi la Ucraina", transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Însă un atac rus ar atrage o consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriile ţărilor membre NATO în Europa de Est, a avertizat Joe Biden.

"Vom fi probabil obligaţi să ne întărim prezenţa în ţările NATO pentru a le linişti în special pe cele din partea estică. În plus, am spus cu claritate că vom furniza şi mijloace de apărare Ucrainei", a declarat el.

Preşedintele american a mai spus, a doua zi după videoconferinţa de marţi, că l-a ameninţat pe omologul său rus Vladimir Putin cu sancţiuni "cum nu a mai văzut" în caz de atac asupra Ucrainei.

"Am fost foarte clar că, dacă într-adevăr invadează Ucraina, vor exista consecinţe grave", "consecinţe economice cum nu a mai văzut", a declarat Joe Biden în faţa jurnaliştilor la Casa Albă.

SUA, NATO şi Kievul acuză Moscova că masează trupe la frontiera cu Ucraina pentru a ataca ţara.

Moscova pretinde, pe de altă parte, că susţinerea de NATO pentru Kiev şi ambiţiile ucrainene de a se alătura organizaţiei alimentează riscul de confruntare militară în regiune şi constituie o ameninţare pentru securitatea Rusiei.

Vladimir Putin a spus miercuri că Rusia are "dreptul de a-şi proteja securitatea", estimând că a lăsa NATO să se apropie de frontierele sale fără a reacţiona ar fi "criminal".

Ţară săracă din Europa de Est, Ucraina este devastată din 2014 de un război între Kiev şi separatiştii din estul ţării care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi şi a izbucnit după anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova.

Guvernul ucrainean acuză Rusia că-i susţine pe separatişti, ceea ce Moscova neagă.

"Ideea ca SUA să recurgă unilateral la forţă pentru a răspunde unei invazii ruse a Ucrainei nu este luată în calcul în prezent", a declarat Joe Biden, afirmând că are "o obligaţie morală şi legală faţă de aliaţii noştri din NATO, o obligaţie sacră care nu se extinde şi la Ucraina", transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Însă un atac rus ar atrage o consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriile ţărilor membre NATO în Europa de Est, a avertizat Joe Biden.

"Vom fi probabil obligaţi să ne întărim prezenţa în ţările NATO pentru a le linişti în special pe cele din partea estică. În plus, am spus cu claritate că vom furniza şi mijloace de apărare Ucrainei", a declarat el.

Preşedintele american a mai spus, a doua zi după videoconferinţa de marţi, că l-a ameninţat pe omologul său rus Vladimir Putin cu sancţiuni "cum nu a mai văzut" în caz de atac asupra Ucrainei.

"Am fost foarte clar că, dacă într-adevăr invadează Ucraina, vor exista consecinţe grave", "consecinţe economice cum nu a mai văzut", a declarat Joe Biden în faţa jurnaliştilor la Casa Albă.

SUA, NATO şi Kievul acuză Moscova că masează trupe la frontiera cu Ucraina pentru a ataca ţara.

Moscova pretinde, pe de altă parte, că susţinerea de NATO pentru Kiev şi ambiţiile ucrainene de a se alătura organizaţiei alimentează riscul de confruntare militară în regiune şi constituie o ameninţare pentru securitatea Rusiei.

Vladimir Putin a spus miercuri că Rusia are "dreptul de a-şi proteja securitatea", estimând că a lăsa NATO să se apropie de frontierele sale fără a reacţiona ar fi "criminal".

Ţară săracă din Europa de Est, Ucraina este devastată din 2014 de un război între Kiev şi separatiştii din estul ţării care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi şi a izbucnit după anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova.

Guvernul ucrainean acuză Rusia că-i susţine pe separatişti, ceea ce Moscova neagă.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 21:42
0
121

Șeful MAEIE a discutat cu oficiali SUA despre securitatea cibernetică

8 decembrie, 21:42
0
121

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a avut o întrevedere la Chișinău cu coordonatorul asistenței pentru Europa și Eurasia, Departamentul de Stat al SUA, Jim Kulikowski.

Șeful MAEIE a discutat cu oficiali SUA despre securitatea ciberneticăFoto: MAEIE

În cadrul întrevederii a fost discutat despre asistența SUA pentru Republica Moldova și proiectele implementate în diverse domenii, dinamica dialogului politic și importanța valorificării potențialului de cooperare moldo-americană în cadrul Dialogului Strategic bilateral, transmite Știri.md.

În cadrul întrevederii, diplomații au mai discutat subiecte ce țin de dezvoltarea și consolidarea relațiilor moldo-americane pe diverse domenii de interes reciproc, fiind accentuată importanța conferirii unei dimensiuni concrete relațiilor moldo-americane.

„Am exprimat aprecierea pentru asistența americană semnificativă în asigurarea unor procese continue de modernizare a țării, susținerea dezvoltării economice, promovarea digitalizării, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea securității și rezilienței energetice a Republicii Moldova”, a menționat ministrul Nicu Popescu.

Printre subiectele discutate s-a regăsit și cel conex perspectivei de cooperare în domeniul securității cibernetice, Jim Kulikowski exprimând deschidere pentru dezvoltarea cooperării și susținerii continue a proceselor de consolidare a capacităților de securitate cibernetică a Republicii Moldova, inclusiv din perspectiva eventualei asistențe și expertize în sfera legislativă.

SUA rămâne a fi un susținător consecvent pentru Republica Moldova, oficialul american confirmând disponibilitatea SUA de a sprijini în continuare țara noastră, inclusiv prin acordarea asistenței conform priorităților guvernului de la Chișinău și necesităților identificate în domeniile sectoriale de importanță majoră.

În cadrul întrevederii a fost discutat despre asistența SUA pentru Republica Moldova și proiectele implementate în diverse domenii, dinamica dialogului politic și importanța valorificării potențialului de cooperare moldo-americană în cadrul Dialogului Strategic bilateral, transmite Știri.md.

În cadrul întrevederii, diplomații au mai discutat subiecte ce țin de dezvoltarea și consolidarea relațiilor moldo-americane pe diverse domenii de interes reciproc, fiind accentuată importanța conferirii unei dimensiuni concrete relațiilor moldo-americane.

„Am exprimat aprecierea pentru asistența americană semnificativă în asigurarea unor procese continue de modernizare a țării, susținerea dezvoltării economice, promovarea digitalizării, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea securității și rezilienței energetice a Republicii Moldova”, a menționat ministrul Nicu Popescu.

Printre subiectele discutate s-a regăsit și cel conex perspectivei de cooperare în domeniul securității cibernetice, Jim Kulikowski exprimând deschidere pentru dezvoltarea cooperării și susținerii continue a proceselor de consolidare a capacităților de securitate cibernetică a Republicii Moldova, inclusiv din perspectiva eventualei asistențe și expertize în sfera legislativă.

SUA rămâne a fi un susținător consecvent pentru Republica Moldova, oficialul american confirmând disponibilitatea SUA de a sprijini în continuare țara noastră, inclusiv prin acordarea asistenței conform priorităților guvernului de la Chișinău și necesităților identificate în domeniile sectoriale de importanță majoră.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 17:58
17
501

Mesajul de mulțumire al Maiei Sandu pentru Angela Merkel

8 decembrie, 17:58
17
501

Cu prilejul alegerii noului cancelar federal al Germaniei, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a mulțumit Angelei Merkel pentru prietenia acordată țării noastre.

Mesajul de mulțumire al Maiei Sandu pentru Angela MerkelFoto: Maia Sandu

Totodată, Maia Sandu a transmis felicitări bundestagului german ales astăzi, 8 decembrie, cancelar federal, Olaf Scholz, transmite Știri.md.

„Îi transmit sincere felicitări și urări de succes cu acest prilej și îmi exprim speranța într-o bună colaborare pe viitor, așa cum a fost mereu în relația cu Germania.

Îmi exprim, totodată, recunoștința profundă față de doamna Angela Merkel, pe care am avut onoarea să o cunosc personal. Este politicianul model care, în cei 16 ani cât a fost cancelar federal, a condus cu înțelepciune și hotărâre propria țară, a dat tonul politicii europene și internaționale, dar și a reușit să fie prietenul unor țări aflate la începutul construcției democratice, precum Republica Moldova.

Îi mulțumesc, în numele cetățenilor Republicii Moldova, pentru prietenie și pentru mâna de ajutor pe care Germania ne-a întins-o de fiecare dată în momentele grele, pentru proiectele comune dezvoltate în localitățile țării noastre și pentru susținerea puternică pe care ne-a oferit-o pe calea integrării europene. Danke, Frau Merkel”, a conchis Maia Sandu.

Știri.md amintește că Olaf Scholz a fost votat de parlamentarii germani din Bundestag, fiind astfel confirmat în funcția de cancelar al Germaniei.

Totodată, Maia Sandu a transmis felicitări bundestagului german ales astăzi, 8 decembrie, cancelar federal, Olaf Scholz, transmite Știri.md.

„Îi transmit sincere felicitări și urări de succes cu acest prilej și îmi exprim speranța într-o bună colaborare pe viitor, așa cum a fost mereu în relația cu Germania.

Îmi exprim, totodată, recunoștința profundă față de doamna Angela Merkel, pe care am avut onoarea să o cunosc personal. Este politicianul model care, în cei 16 ani cât a fost cancelar federal, a condus cu înțelepciune și hotărâre propria țară, a dat tonul politicii europene și internaționale, dar și a reușit să fie prietenul unor țări aflate la începutul construcției democratice, precum Republica Moldova.

Îi mulțumesc, în numele cetățenilor Republicii Moldova, pentru prietenie și pentru mâna de ajutor pe care Germania ne-a întins-o de fiecare dată în momentele grele, pentru proiectele comune dezvoltate în localitățile țării noastre și pentru susținerea puternică pe care ne-a oferit-o pe calea integrării europene. Danke, Frau Merkel”, a conchis Maia Sandu.

Știri.md amintește că Olaf Scholz a fost votat de parlamentarii germani din Bundestag, fiind astfel confirmat în funcția de cancelar al Germaniei.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 16:53
0
718

Biden a discutat cu aliații săi europeni după videoconferința cu Putin

8 decembrie, 16:53
0
718

Preşedintele american, Joe Biden, a avut o videoconferinţă cu principalii săi aliaţi europeni în urma discuţiei neconcludente purtate marţi cu liderul rus, Vladimir Putin.

Biden a discutat cu aliații săi europeni după videoconferința cu PutinFoto: gonewsindia.com

Despre aceasta a anunţat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, citat de agenţia de presă dpa, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Biden a vorbit marţi seara târziu cu cancelarul german în exerciţiu, Angela Merkel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, premierul italian, Mario Draghi, şi premierul britanic, Boris Johnson.

În timpul videoconferinţei, liderii europeni au reiterat ''sprijinul deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritoriale ale Ucrainei'', a spus Seibert.

Toţi participanţii au accentuat ''nevoia ca Rusia să reducă tensiunile şi să caute o soluţie diplomatică, inclusiv prin intermediul formatului Normandia pentru implementarea Acordurilor de la Minsk'', a adăugat purtătorul de cuvânt german.

Biden şi Putin au avut marţi o discuţie online, de aproape două ore, consacrată situaţiei din estul Ucrainei.

''Cred că această situaţie nu ne mulţumeşte nici pe noi, nici pe americani'', a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al preşedintelui rus, potrivit agenţiei de presă Interfax.

Relaţiile actuale dintre cele două puteri mondiale sunt un motiv de îngrijorare, a adăugat Uşakov, în pofida faptului că Washingtonul şi Moscova se declară dispuse să lucreze împreună pentru reducerea tensiunilor.

În ultimele săptămâni, SUA au acuzat Rusia că desfăşoară trupe în apropierea frontierei cu Ucraina, în Occident fiind exprimate tot mai des temeri legate de o posibilă invazie rusă.

De partea sa, Moscova respinge criticile occidentale şi acuză Ucraina că a deplasat peste 120.000 de soldaţi în Donbas, unde separatiştii pro-ruşi luptă din 2014 pentru controlul regiunii. 

Despre aceasta a anunţat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, citat de agenţia de presă dpa, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Biden a vorbit marţi seara târziu cu cancelarul german în exerciţiu, Angela Merkel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, premierul italian, Mario Draghi, şi premierul britanic, Boris Johnson.

În timpul videoconferinţei, liderii europeni au reiterat ''sprijinul deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritoriale ale Ucrainei'', a spus Seibert.

Toţi participanţii au accentuat ''nevoia ca Rusia să reducă tensiunile şi să caute o soluţie diplomatică, inclusiv prin intermediul formatului Normandia pentru implementarea Acordurilor de la Minsk'', a adăugat purtătorul de cuvânt german.

Biden şi Putin au avut marţi o discuţie online, de aproape două ore, consacrată situaţiei din estul Ucrainei.

''Cred că această situaţie nu ne mulţumeşte nici pe noi, nici pe americani'', a declarat Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al preşedintelui rus, potrivit agenţiei de presă Interfax.

Relaţiile actuale dintre cele două puteri mondiale sunt un motiv de îngrijorare, a adăugat Uşakov, în pofida faptului că Washingtonul şi Moscova se declară dispuse să lucreze împreună pentru reducerea tensiunilor.

În ultimele săptămâni, SUA au acuzat Rusia că desfăşoară trupe în apropierea frontierei cu Ucraina, în Occident fiind exprimate tot mai des temeri legate de o posibilă invazie rusă.

De partea sa, Moscova respinge criticile occidentale şi acuză Ucraina că a deplasat peste 120.000 de soldaţi în Donbas, unde separatiştii pro-ruşi luptă din 2014 pentru controlul regiunii. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 16:07
3
339

Consilier prezidențial: Putin şi Biden speră să-şi normalizeze relaţiile

8 decembrie, 16:07
3
339

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi omologul său american, Joe Biden, speră ca, în pofida diferendelor, să-şi normalizeze relaţiile, a spus consilierul Kremlinului, Iuri Uşakov, citat miercuri de EFE.

Consilier prezidențial: Putin şi Biden speră să-şi normalizeze relaţiileFoto: klix.ba

"Preşedintele nostru şi cel al SUA au menţionat că trebuie să aspire la normalizarea relaţiilor şi dezvoltarea cooperării", a afirmat Uşakov, comentând summitul virtual între liderii Rusiei şi SUA care a durat aproape două ore şi a avut loc marţi, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Uşakov a subliniat totodată că, dat fiind "volumul problemelor", acestea vor trebui soluţionate "în luni, poate chiar în ani".

"Vom vedea cum va fi situaţia", a declarat Uşakov, citat de agenţia RIA Novosti. El a adăugat că primul pas în vederea normalizării relaţiilor va consta în contacte între echipele ambilor preşedinţi.

Uşakov a subliniat că, "dată fiind responsabilitatea specială a ambelor ţări în chestiuni de stabilitate internaţională", Putin şi Biden au căzut de acord "să nu stopeze dialogul" ruso-american, ci "să-l dezvolte la diferite nivele", inclusiv la nivel de preşedinţi.

Totuşi, Uşakov a precizat că, în timpul summitului virtual, Putin şi Biden nu au vorbit despre posibilitatea organizării unei reuniuni faţă în faţă, cu toate că o astfel de reuniune nu este exclusă în viitor.

"Mai întâi s-a organizat videoconferinţa şi apoi vom vedea cu privire la posibilitatea organizării unei reuniuni între ambii preşedinţi pe teren neutru într-un anumit moment în viitor", a explicat el, confirmând că o mare parte din discuţia de marţi dintre cei doi şefi de stat s-a concentrat asupra Ucrainei.

Pe de altă parte, subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a avertizat marţi că Putin a creat o capacitate militară la frontiera cu Ucraina mai amplă şi mai letală decât în 2014, an în care Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea.

Nuland a compărut în Comisia pentru relaţii externe a Senatului SUA, unde a atras atenţia cu privire la riscurile grave pentru Rusia în cazul în care va invada Ucraina.

Referindu-se la mişcările de trupe efectuate în prezent de Rusia în apropierea teritoriului ucrainean, Nuland a dat asigurări că Moscova a amplasat circa o sută de grupuri tactice şi aproape toate forţele terestre staţionate la vest de Urali în mai multe puncte la frontiera cu Ucraina.

Oficialitatea americană a subliniat că "o mare parte din aceasta provine din manualul de instrucţiuni al lui Putin din 2014, dar de data aceasta (capacitatea militară a Rusiei - n.r.) este mult mai amplă şi mai letală" şi a avertizat că, de această dată, SUA şi aliaţii lor vor da un altfel de răspuns.

Rugată să detalieze, Nuland s-a limitat să spună că SUA şi aliaţii lor "vor fi uniţi pentru a impune consecinţe severe împotriva Moscovei pentru acţiunile ei, printre care măsuri economice cu înalt impact" pe care Washingtonul a evitat să le impună în trecut.

În acest sens, Nuland a explicat că, spre deosebire de sancţiunile pe care SUA le-au impus Rusiei în 2014, care s-au intensificat de formă graduală, "de data aceasta intenţia este să stabilim clar de la bun început că sancţiunile faţă de demersurile agresive tot mai multe în Ucraina vor fi extrem de semnificative".

În ceea ce priveşte reacţia aliaţilor SUA, cu care Biden s-a aflat în legătură luni şi marţi, Nuland a menționat că Germania este pregătită să acţioneze contondent dacă Rusia invadează Ucraina.

"Cred că, dacă preşedintele Putin face un pas în direcţia Ucrainei, aşteptările noastre sunt ca gazoductul Nord Stream 2 să fie suspendat", a anunţat Nuland. Respectivul gazoduct, care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania prin Marea Baltică, este practic finalizat.

Nuland a compărut în faţa parlamentarilor după summitul virtual de aproape două ore dintre Biden şi Putin.

"Preşedintele nostru şi cel al SUA au menţionat că trebuie să aspire la normalizarea relaţiilor şi dezvoltarea cooperării", a afirmat Uşakov, comentând summitul virtual între liderii Rusiei şi SUA care a durat aproape două ore şi a avut loc marţi, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Uşakov a subliniat totodată că, dat fiind "volumul problemelor", acestea vor trebui soluţionate "în luni, poate chiar în ani".

"Vom vedea cum va fi situaţia", a declarat Uşakov, citat de agenţia RIA Novosti. El a adăugat că primul pas în vederea normalizării relaţiilor va consta în contacte între echipele ambilor preşedinţi.

Uşakov a subliniat că, "dată fiind responsabilitatea specială a ambelor ţări în chestiuni de stabilitate internaţională", Putin şi Biden au căzut de acord "să nu stopeze dialogul" ruso-american, ci "să-l dezvolte la diferite nivele", inclusiv la nivel de preşedinţi.

Totuşi, Uşakov a precizat că, în timpul summitului virtual, Putin şi Biden nu au vorbit despre posibilitatea organizării unei reuniuni faţă în faţă, cu toate că o astfel de reuniune nu este exclusă în viitor.

"Mai întâi s-a organizat videoconferinţa şi apoi vom vedea cu privire la posibilitatea organizării unei reuniuni între ambii preşedinţi pe teren neutru într-un anumit moment în viitor", a explicat el, confirmând că o mare parte din discuţia de marţi dintre cei doi şefi de stat s-a concentrat asupra Ucrainei.

Pe de altă parte, subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a avertizat marţi că Putin a creat o capacitate militară la frontiera cu Ucraina mai amplă şi mai letală decât în 2014, an în care Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea.

Nuland a compărut în Comisia pentru relaţii externe a Senatului SUA, unde a atras atenţia cu privire la riscurile grave pentru Rusia în cazul în care va invada Ucraina.

Referindu-se la mişcările de trupe efectuate în prezent de Rusia în apropierea teritoriului ucrainean, Nuland a dat asigurări că Moscova a amplasat circa o sută de grupuri tactice şi aproape toate forţele terestre staţionate la vest de Urali în mai multe puncte la frontiera cu Ucraina.

Oficialitatea americană a subliniat că "o mare parte din aceasta provine din manualul de instrucţiuni al lui Putin din 2014, dar de data aceasta (capacitatea militară a Rusiei - n.r.) este mult mai amplă şi mai letală" şi a avertizat că, de această dată, SUA şi aliaţii lor vor da un altfel de răspuns.

Rugată să detalieze, Nuland s-a limitat să spună că SUA şi aliaţii lor "vor fi uniţi pentru a impune consecinţe severe împotriva Moscovei pentru acţiunile ei, printre care măsuri economice cu înalt impact" pe care Washingtonul a evitat să le impună în trecut.

În acest sens, Nuland a explicat că, spre deosebire de sancţiunile pe care SUA le-au impus Rusiei în 2014, care s-au intensificat de formă graduală, "de data aceasta intenţia este să stabilim clar de la bun început că sancţiunile faţă de demersurile agresive tot mai multe în Ucraina vor fi extrem de semnificative".

În ceea ce priveşte reacţia aliaţilor SUA, cu care Biden s-a aflat în legătură luni şi marţi, Nuland a menționat că Germania este pregătită să acţioneze contondent dacă Rusia invadează Ucraina.

"Cred că, dacă preşedintele Putin face un pas în direcţia Ucrainei, aşteptările noastre sunt ca gazoductul Nord Stream 2 să fie suspendat", a anunţat Nuland. Respectivul gazoduct, care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania prin Marea Baltică, este practic finalizat.

Nuland a compărut în faţa parlamentarilor după summitul virtual de aproape două ore dintre Biden şi Putin.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 10:16
0
513

Putin i-a cerut lui Biden garanții că NATO nu se va extinde spre Est

8 decembrie, 10:16
0
513

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a denunţat, marţi, în convorbirea cu omologul său american Joe Biden potenţialul militar în creştere al NATO la frontierele Rusiei în legătură cu sprijinul său acordat Ucrainei şi a cerut „garanţii” că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est.

Putin i-a cerut lui Biden garanții că NATO nu se va extinde spre EstFoto: Kremlin.ru

„NATO a făcut tentative periculoase de a utiliza teritoriul ucrainean şi a dezvolta potenţialul său militar la frontierele noastre şi de aceea Rusia are un interes serios pentru garanţii juridice fiabile care să excludă o extindere a NATO spre Est", subliniază Kremlinul într-un comunicat, după întrevederea caracterizată drept „deschisă şi profesionistă” între preşedinţii rus şi american, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Preşedintele rus i-a propus omologului său american ridicarea tuturor măsurilor restrictive vizând misiunile diplomatice ale celor două ţări luate în ultimele luni pe fondul tensiunilor între SUA şi Rusia.

„Partea rusă a propus anularea tuturor restricţiilor acumulate privind funcţionarea misiunilor diplomatice, ceea ce ar putea permite normalizarea altor aspecte ale relaţiilor bilaterale” ruso-americane, indică Kremlinul în acelaşi comunicat.

Conform comunicatului Kremlinului, cei doi şefi de stat au convenit ca responsabili ai celor două ţări să înceapă consultări cu privire la „problemele sensibile” legate de Ucraina, potrivit Reuters.

Este o eroare de a atribui doar Rusiei întreaga responsabilitate pentru tensiunile actuale în jurul Ucrainei, i-a spus Putin lui Biden, potrivit Kremlinului.

„Preşedintele Rusiei, cu exemple concrete, a ilustrat linia distructiva a Kievului, care vizează destructurarea completă a acordurilor de la Minsk şi a acordurilor încheiate în format Normandia şi şi-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la acţiunile provocatoare ale Kievului împotriva Donbasului", menţionează serviciul de presă al Kremlinului, citat de TASS.

Washingtonul, NATO şi Kievul acuză Moscova de concentrarea trupelor la frontiera cu Ucraina în vederea unui atac împotriva acestei ţări. Acest scenariu aminteşte de anul 2014 şi de anexarea rusească a peninsulei Crimeea, iar apoi de declanşarea în estul Ucrainei a unui conflict armat soldat deja cu peste 13.000 de morţi.

„NATO a făcut tentative periculoase de a utiliza teritoriul ucrainean şi a dezvolta potenţialul său militar la frontierele noastre şi de aceea Rusia are un interes serios pentru garanţii juridice fiabile care să excludă o extindere a NATO spre Est", subliniază Kremlinul într-un comunicat, după întrevederea caracterizată drept „deschisă şi profesionistă” între preşedinţii rus şi american, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

Preşedintele rus i-a propus omologului său american ridicarea tuturor măsurilor restrictive vizând misiunile diplomatice ale celor două ţări luate în ultimele luni pe fondul tensiunilor între SUA şi Rusia.

„Partea rusă a propus anularea tuturor restricţiilor acumulate privind funcţionarea misiunilor diplomatice, ceea ce ar putea permite normalizarea altor aspecte ale relaţiilor bilaterale” ruso-americane, indică Kremlinul în acelaşi comunicat.

Conform comunicatului Kremlinului, cei doi şefi de stat au convenit ca responsabili ai celor două ţări să înceapă consultări cu privire la „problemele sensibile” legate de Ucraina, potrivit Reuters.

Este o eroare de a atribui doar Rusiei întreaga responsabilitate pentru tensiunile actuale în jurul Ucrainei, i-a spus Putin lui Biden, potrivit Kremlinului.

„Preşedintele Rusiei, cu exemple concrete, a ilustrat linia distructiva a Kievului, care vizează destructurarea completă a acordurilor de la Minsk şi a acordurilor încheiate în format Normandia şi şi-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la acţiunile provocatoare ale Kievului împotriva Donbasului", menţionează serviciul de presă al Kremlinului, citat de TASS.

Washingtonul, NATO şi Kievul acuză Moscova de concentrarea trupelor la frontiera cu Ucraina în vederea unui atac împotriva acestei ţări. Acest scenariu aminteşte de anul 2014 şi de anexarea rusească a peninsulei Crimeea, iar apoi de declanşarea în estul Ucrainei a unui conflict armat soldat deja cu peste 13.000 de morţi.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 10:14
0
299

Biden, îngrijorat de masarea trupelor rusești în apropiere de Ucraina

8 decembrie, 10:14
0
299

Președintele Statelor Unite Joe Biden l-a informat pe omologul său rus, Vladimir Putin, despre „adânca îngrijorare” cu privire la masarea de trupe rusești în apropiere de Ucraina.

Biden, îngrijorat de masarea trupelor rusești în apropiere de UcrainaFoto: europaliberă.org

Președintele SUA a avertizat că Washingtonul și aliații săi „vor răspunde cu măsuri economice ferme și de altă natură în cazul unei escaladări militare”, se spune într-un rezumat al discuțiilor avute de cei doi lideri în 7 decembrie, prin videoconferință, rezumat pus la dispoziție de Casa Albă, transmite Știri.md cu referire la europaliberă.org.

„Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut un apel la detensionare și la revenirea la diplomație”, se mai spune în documentul citat.

Cei doi președinți au vorbit puțin peste două ore în videoconferință, a treia rundă de discuții directe între cei doi din ianuarie încoace.

Kremlinul, pe de altă parte, a informat că președintele Vladimir Putin a criticat faptul că NATO și-ar întări prezența militară în apropierea granițelor Rusiei și ar „face încercări periculoase de a cuceri teritoriul ucrainean”. 

„Prin urmare, Rusia este interesată să obțină garanții fiabile, susținute printr-un document, care să excludă continuarea extinderii spre est a NATO și amplasarea de sisteme de arme ofensive în state învecinate cu Rusia”, se mai arată în declarația Kremlinului.

La Washington, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Jake Sullivan a asigurat că Biden nu a făcut „promisiuni sau concesii" în faţa cererilor lui Vladimir Putin.

Preşedintele Statelor Unite consideră că orice ţară trebuie să poată „alege liber" cu cine să se asocieze, a mai spus Sullivan la Washington.

Joi, s-a anunțat la Washington, că Biden va discuta și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski.

Oficialitățile ucrainene spun că mai mult de 90.000 de militari ruși au fost masați la granițele Ucrainei, și în peninsula Crimeea, ocupată cu forța de Rusia în 2014.

Estimările serviciilor de informații americane sugerează că numărul militarilor ruși desfășurați la granițele Ucrainei ar putea în cele din urmă să ajungă la 175.000. E una din cele mai masive mișcări de trupe rusești spre Ucraina din ultimii ani, în afara exercițiilor militare obișnuite, anunțate în prealabil.

Aceste mișcări de trupe și absența procedurilor de notificare obișnuite au declanșat semnale de alarmă nu numai în Ucraina, dar și în multe țări din Alianța Nord-Atlantică, în special cele din Europa de Est.

După discuția cu Putin, președintele Joe Biden și-a informat aliații despre cele discutate. Potrivit Casei Albe, Biden a vorbit cu premierul italian, cu președintele Franței, cancelara Germaniei și cu premierul Marii Britanii.

Președintele SUA a avertizat că Washingtonul și aliații săi „vor răspunde cu măsuri economice ferme și de altă natură în cazul unei escaladări militare”, se spune într-un rezumat al discuțiilor avute de cei doi lideri în 7 decembrie, prin videoconferință, rezumat pus la dispoziție de Casa Albă, transmite Știri.md cu referire la europaliberă.org.

„Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut un apel la detensionare și la revenirea la diplomație”, se mai spune în documentul citat.

Cei doi președinți au vorbit puțin peste două ore în videoconferință, a treia rundă de discuții directe între cei doi din ianuarie încoace.

Kremlinul, pe de altă parte, a informat că președintele Vladimir Putin a criticat faptul că NATO și-ar întări prezența militară în apropierea granițelor Rusiei și ar „face încercări periculoase de a cuceri teritoriul ucrainean”. 

„Prin urmare, Rusia este interesată să obțină garanții fiabile, susținute printr-un document, care să excludă continuarea extinderii spre est a NATO și amplasarea de sisteme de arme ofensive în state învecinate cu Rusia”, se mai arată în declarația Kremlinului.

La Washington, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Jake Sullivan a asigurat că Biden nu a făcut „promisiuni sau concesii" în faţa cererilor lui Vladimir Putin.

Preşedintele Statelor Unite consideră că orice ţară trebuie să poată „alege liber" cu cine să se asocieze, a mai spus Sullivan la Washington.

Joi, s-a anunțat la Washington, că Biden va discuta și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski.

Oficialitățile ucrainene spun că mai mult de 90.000 de militari ruși au fost masați la granițele Ucrainei, și în peninsula Crimeea, ocupată cu forța de Rusia în 2014.

Estimările serviciilor de informații americane sugerează că numărul militarilor ruși desfășurați la granițele Ucrainei ar putea în cele din urmă să ajungă la 175.000. E una din cele mai masive mișcări de trupe rusești spre Ucraina din ultimii ani, în afara exercițiilor militare obișnuite, anunțate în prealabil.

Aceste mișcări de trupe și absența procedurilor de notificare obișnuite au declanșat semnale de alarmă nu numai în Ucraina, dar și în multe țări din Alianța Nord-Atlantică, în special cele din Europa de Est.

După discuția cu Putin, președintele Joe Biden și-a informat aliații despre cele discutate. Potrivit Casei Albe, Biden a vorbit cu premierul italian, cu președintele Franței, cancelara Germaniei și cu premierul Marii Britanii.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 decembrie, 02:36
0
428

O pană a paralizat Internetul în SUA, după startul discuției Biden-Putin

8 decembrie, 02:36
0
428

Rețeaua de servere pentru servicii cloud a companiei Amazon (AWS, Amazon Web Services) a fost afectată de o pană majoră, care a provocat perturbări ale activității multor companii, inclusiv în zona media.

O pană a paralizat Internetul în SUA, după startul discuției Biden-PutinFoto: evz.ro

Rețeaua de servere pentru servicii cloud a companiei Amazon (AWS, Amazon Web Services) a fost afectată de o pană majoră, care a provocat perturbări ale activității multor companii, inclusiv în zona media, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Serviciile Amazon sunt folosite atât de către clienți individuali, cât și de instituții din mediul academic, organizații guvernamentale și companii private.

Între platformele a căror funcționare a fost afectată se numără produsele proprietare Amazon, precum Kindle ebooks sau Amazon Music, dar și branduri precum Disney, Tinder, Roku, Coinbase și multe altele.

Associated Press, care folosește serviciile cloud ale Amazon, a semnalat, la rândul său, avaria.

Problema a fost în cele din urmă confirmată de companie, care a postat pe pagina sa, status.aws.amazon.com, un mesaj ce spune, între altele:

"(...) Întâmpinăm probleme legate de API și de consola de management în regiunea US-EAST-1. Am identificat cauza principală și lucrăm pentru remedierea situației. Această problemă afectează la pagina principală a consolei globale, care este găzduită și în regiunea US-EAST-1. Clienții pot avea acces la console specifice regiunii accesând console.aws.amazon.com.

Deci, pentru a accesa consola US-WEST-2, încercați us-west-2.console.aws.amazon.com.

Consola invocată în mesaj este aplicația utilizată de administratorii de rețea pentru conectarea la servere.

Problemele au început să fie semnalate de utilizatori în jurul orei 17:45, ora Coastei de Est (ora 17:45 în Moldova), la circa trei sferturi de oră după începerea discuțiilor prin apel video securizat între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin.

Din mesajul oficial Amazon, dar și din cele semnalate de utilizatori, se pare că problemele sunt concentrate în regiunea AWS US-EAST-1, al cărei centru de date este găzduit în statul american Virginia.

Rețeaua de servere pentru servicii cloud a companiei Amazon (AWS, Amazon Web Services) a fost afectată de o pană majoră, care a provocat perturbări ale activității multor companii, inclusiv în zona media, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Serviciile Amazon sunt folosite atât de către clienți individuali, cât și de instituții din mediul academic, organizații guvernamentale și companii private.

Între platformele a căror funcționare a fost afectată se numără produsele proprietare Amazon, precum Kindle ebooks sau Amazon Music, dar și branduri precum Disney, Tinder, Roku, Coinbase și multe altele.

Associated Press, care folosește serviciile cloud ale Amazon, a semnalat, la rândul său, avaria.

Problema a fost în cele din urmă confirmată de companie, care a postat pe pagina sa, status.aws.amazon.com, un mesaj ce spune, între altele:

"(...) Întâmpinăm probleme legate de API și de consola de management în regiunea US-EAST-1. Am identificat cauza principală și lucrăm pentru remedierea situației. Această problemă afectează la pagina principală a consolei globale, care este găzduită și în regiunea US-EAST-1. Clienții pot avea acces la console specifice regiunii accesând console.aws.amazon.com.

Deci, pentru a accesa consola US-WEST-2, încercați us-west-2.console.aws.amazon.com.

Consola invocată în mesaj este aplicația utilizată de administratorii de rețea pentru conectarea la servere.

Problemele au început să fie semnalate de utilizatori în jurul orei 17:45, ora Coastei de Est (ora 17:45 în Moldova), la circa trei sferturi de oră după începerea discuțiilor prin apel video securizat între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin.

Din mesajul oficial Amazon, dar și din cele semnalate de utilizatori, se pare că problemele sunt concentrate în regiunea AWS US-EAST-1, al cărei centru de date este găzduit în statul american Virginia.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 decembrie, 19:46
8
277

Katarina Mathernová, decorată cu Ordinul de Onoare de Maia Sandu

7 decembrie, 19:46
8
277

Katarina Mathernová, director general adjunct pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere în cadrul Comisiei Europene, a fost decorată cu „Ordinul de Onoare” de către președinta Maia Sandu.

Katarina Mathernová, decorată cu Ordinul de Onoare de Maia SanduFoto: presedinte.md

Potrivit unui comunicat remis presei, distincția i-a fost acordată în semn de înaltă apreciere pentru contribuția adusă la realizarea agendei de reforme asumată de autoritățile Republicii Moldova, transmite Știri.md.

Președinta Maia Sandu a menționat că doamna Mathernová este un prieten adevărat al Republicii Moldova, iar eforturile sale au contribuit și contribuie în continuare la transformarea țării, în beneficiul cetățenilor noștri.

Potrivit unui comunicat remis presei, distincția i-a fost acordată în semn de înaltă apreciere pentru contribuția adusă la realizarea agendei de reforme asumată de autoritățile Republicii Moldova, transmite Știri.md.

Președinta Maia Sandu a menționat că doamna Mathernová este un prieten adevărat al Republicii Moldova, iar eforturile sale au contribuit și contribuie în continuare la transformarea țării, în beneficiul cetățenilor noștri.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 decembrie, 17:39
0
481

Au început discuțiile între Biden și Putin despre situația Ucrainei

7 decembrie, 17:39
0
481

A început summitul online între președintele SUA, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin.

Au început discuțiile între Biden și Putin despre situația UcraineiFoto: Profimedia

Discuția reprezintă un efort diplomatic cu mize mari pe ambele părți, care privește detensionarea a ceea ce se întâmplă la granița cu Ucraina, unde zeci de mii de soldați ruși au fost mobilizați, stârnind temeri în ceea ce privește o eventuală invazie, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Înaintea acestui summit, Vladimir Putin a avertizat că există linii roșii în privința Ucrainei, care nu pot fi depășite, în vreme ce Joe Biden a transmis că nu acceptă linii roșii din partea nimănui.

Potrivit New York Times, președintele Biden va „reafirma sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

De asemenea, întâlnirea virtuală reprezintă un test crucial pentru Joe Biden, deoarece încearcă să protejeze un aliat democratic a cărui securitate oficialii americani au promis să o apere. De asemenea, se dorește prevenirea unei crize majore de securitate europeană.

Cu toate acestea, opțiunile domnului liderului de la Casa Albă sunt limitate. Joe Biden nu dorește să trimită trupe americane în luptă în numele Ucrainei. 

În schimb, sursele de la Washington susțin că Joe Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin cu privire la potențialele consecințe economice grave ale unei invazii. 

Nu au fost oferite mai multe detalii, dar analiștii spun că o invazie a Federației Ruse în Ucraina ar putea declanșa o mișcare a SUA privind separarea Rusiei de sistemul financiar internațional, o măsură drastică rezervată cazurilor extreme.

De asemenea, Vladimir Putin s-a plâns că Ucraina reprezintă o amenințare la adresa Rusiei prin relația cu Statele Unite și cu puterile europene.

În acest moment, starea actuală a relațiilor dintre SUA și Rusia este „lamentabilă”, după cum a evidențiat luni, cu câteva ore înaintea discuțiilor dintre liderii de la Washington și Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Discuția reprezintă un efort diplomatic cu mize mari pe ambele părți, care privește detensionarea a ceea ce se întâmplă la granița cu Ucraina, unde zeci de mii de soldați ruși au fost mobilizați, stârnind temeri în ceea ce privește o eventuală invazie, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Înaintea acestui summit, Vladimir Putin a avertizat că există linii roșii în privința Ucrainei, care nu pot fi depășite, în vreme ce Joe Biden a transmis că nu acceptă linii roșii din partea nimănui.

Potrivit New York Times, președintele Biden va „reafirma sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

De asemenea, întâlnirea virtuală reprezintă un test crucial pentru Joe Biden, deoarece încearcă să protejeze un aliat democratic a cărui securitate oficialii americani au promis să o apere. De asemenea, se dorește prevenirea unei crize majore de securitate europeană.

Cu toate acestea, opțiunile domnului liderului de la Casa Albă sunt limitate. Joe Biden nu dorește să trimită trupe americane în luptă în numele Ucrainei. 

În schimb, sursele de la Washington susțin că Joe Biden îl va avertiza pe Vladimir Putin cu privire la potențialele consecințe economice grave ale unei invazii. 

Nu au fost oferite mai multe detalii, dar analiștii spun că o invazie a Federației Ruse în Ucraina ar putea declanșa o mișcare a SUA privind separarea Rusiei de sistemul financiar internațional, o măsură drastică rezervată cazurilor extreme.

De asemenea, Vladimir Putin s-a plâns că Ucraina reprezintă o amenințare la adresa Rusiei prin relația cu Statele Unite și cu puterile europene.

În acest moment, starea actuală a relațiilor dintre SUA și Rusia este „lamentabilă”, după cum a evidențiat luni, cu câteva ore înaintea discuțiilor dintre liderii de la Washington și Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...