Planul de Creștere al UE pentru Moldova. Expert: Un test al maturității instituționale
Adoptat în octombrie 2024 și lansat la începutul anului 2025, Planul de Creștere al UE pentru Republica Moldova este cel mai ambițios instrument de sprijin financiar acordat vreodată țării noastre. Declarația aparține Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), și a fost făcută în urma analizei primului an după implementarea Planului.
Imagine simbol„Cu un buget total de 1,9 miliarde de euro, incluzând 520 de milioane de euro ca suport nerambursabil și până la 1,5 miliarde de euro în împrumuturi concesionale, Planul susține 56 de reforme și 153 de acțiuni orientate spre modernizare economică, bună guvernanță și competitivitate. Contextul macroeconomic în care a fost lansat Planul este unul dificil: în 2024, creșterea reală a PIB-ului Republicii Moldova a încetinit la doar 0,1%, iar deficitul bugetar a ajuns la 3,9% din PIB. Deși activitatea economică și-a revenit în 2025, cu o creștere de 2,4%, dezechilibrele structurale persistă”, au precizat specialiștii, transmite Știri.md.
Astfel, până în aprilie 2026, Comisia Europeană a efectuat patru tranșe de plată:
- Mai 2025: 270 milioane de euro — prefinanțare, anunțată la Summitul UE–Moldova;
- Iulie 2025: 24,3 milioane de euro — prefinanțare suplimentară;
- August 2025: 20,6 milioane de euro — prima tranșă, după îndeplinirea a patru indicatori de reformă;
- Martie 2026: 189 milioane de euro — a doua tranșă, după depunerea rapoartelor de implementare.
Nota analitică elaborată de Elena Bolocan, cercetătoare la IPRE, identifică mai multe constrângeri structurale care pot afecta eficiența Planului. Printre acestea se numără capacitate administrativă insuficientă: doar o parte din posturile-cheie sunt ocupate la nivelul coordonării implementării; Mecanism național de monitorizare neformalizat: deși Agenda de Reforme prevedea adoptarea unui mecanism în termen de șase luni, acesta nu a fost încă aprobat; Raportare publică fragmentată: informațiile privind alocarea fondurilor și progresul proiectelor de investiții nu sunt comunicate sistematic la nivel național; Implicare redusă a societății civile: absența unor mecanisme formale de consultare afectează transparența și legitimitatea deciziilor de alocare.
Astfel, ca Planul de Creștere să genereze rezultate tangibile, IPRE recomandă autorităților Republicii Moldova:
- Consolidarea mecanismelor de monitorizare financiară și transparență, cu raportare publică periodică și accesibilă privind utilizarea fondurilor;
- Asigurarea că selecția proiectelor urmează prioritățile strategice de reformă, prin publicarea criteriilor de selecție și corelarea acestora cu un mecanism formal de monitorizare;
- Instituționalizarea monitorizării multilaterale, cu participarea societății civile în comitetele de monitorizare;
- Consolidarea capacității de absorbție a autorităților locale, prin formare specifică și stimulente pentru cooperare inter-municipală.
„Planul de Creștere reprezintă pentru Moldova mai mult decât asistență financiară — este un test al maturității instituționale și al voinței politice. Modul în care țara absoarbe aceste fonduri și raportează cu privire la utilizarea lor va semnala partenerilor dacă Moldova este pregătită nu doar pentru negocierile de aderare, ci și pentru responsabilitățile pe care le implică statutul de membru al UE”, consideră Elena Bolocan, autoarea documentului.
Nota analitică este disponibilă aici.