Parlamentul rămâne funcțional și după 11 iulie: Precizările CC
Mandatul actualei legislaturi a Parlamentului expiră pe 11 iulie, însă instituția rămâne funcțională până la întrunirea legală a noii componențe, dar cu anumite restricții. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat pentru Teleradio-Moldova că, potrivit articolului 63 din Constituție, mandatul Parlamentului durează patru ani și acesta este prelungit „până la întrunirea legală a noii componențe”. În această perioadă, însă, activitatea Legislativului este limitată.
Foto: moldova1.md„După 11 iulie și până la întrunirea legală a noii componențe, Parlamentul nu va putea modifica Constituția și nu va putea adopta, modifica sau abroga legi organice”, a precizat Domnica Manole, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
În ceea ce privește sesiunile parlamentare, președinta Curții a explicat că, între 11 iulie și 31 iulie, Parlamentul va funcționa în cadrul unei sesiuni ordinare, după care, în luna august, se va putea convoca doar în sesiuni extraordinare sau speciale.
„Din 1 august și până la 31 august, Parlamentul se va putea întruni doar în cadrul unei sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea subiectelor menționate la articolul 67 din Constituție. (...) Articolul 37 din Regulamentul Parlamentului nu stabilește scopurile sesiunilor extraordinare sau speciale ale Parlamentului. Acest articol menționează că cererea de convocare a sesiunii extraordinare sau speciale se face în scris la adresa Biroului permanent și va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă și durata de desfășurare a sesiunii. Convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială se va face în trei zile de la data înregistrării cererii, dacă legea nu prevede altfel”, a spus Domnica Manole.
Ulterior, din 1 septembrie și până la întrunirea legală a viitoarei componențe a Parlamentului, acesta va funcționa în cadrul unei sesiuni ordinare.
Menționăm că Parlamentul s-a întrunit, joi, în ultima ședință din această legislatură. Opoziția a boicotat-o, iar majoritatea parlamentară a votat proiectele de pe ordinea de zi fără multe dezbateri.
Legislatura 2021-2025, reușite și eșecuri
În urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în Parlament au acces trei entități politice care au trecut pragul electoral. Este vorba de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut o majoritate parlamentară de 63 de mandate (52,80%), acesta fiind urmat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) cu 32 de mandate (27,17%) și Partidul „Șor” cu șase mandate (5,74%).
Pe parcursul celor patru ani de mandat, componența fracțiunilor parlamentare a fost modificată. Din fracțiunea PAS au plecat două deputate – Victoria Cazacu și Olesea Stamate, care au ales să activeze în calitate de deputate neafiliate. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a pierdut, la rândul său, cinci deputați: Vasile Bolea, Gaik Vartanean, Alexandr Suhodolski, Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, aceștia continuându-și activitatea ca deputați neafiliați.
În aprilie 2023, Parlamentul l-a exclus pe deputatul Ilan Șor, după ce acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul legat de frauda bancară. Trei luni mai târziu, Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional, iar, drept rezultat, cei cinci deputați ai formațiunii și-au pierdut statutul de fracțiune și au devenit independenți.
Actuala legislatură a Parlamentului, care își încheie mandatul pe 11 iulie 2025, a fost una dintre cele mai productive din punct de vedere legislativ, dar și printre cele mai criticate. Legislatura 2021-2025 a fost marcată de o activitate intensă, în care majoritatea parlamentară monocoloră (PAS) a asigurat stabilitate instituțională și un ritm susținut de adoptare a legilor. Printre realizările majore se numără deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, modificările constituționale privind denumirea oficială a limbii române și introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituție.
Au fost înregistrate progrese importante și în domeniul energiei regenerabile, cu o creștere semnificativă a producției și consumului din surse verzi, grație legislației favorabile adoptate de Parlament.
Cu toate acestea, perioada a fost puternic criticată pentru tendințele autoritare, ignorarea opoziției și calitatea slabă a unor legi. Lipsa dialogului democratic, a dezbaterilor reale și a controlului parlamentar asupra Guvernului au fost frecvent invocate de analiști și experți, care au remarcat reflexe nedemocratice și o concentrare excesivă a puterii în mâinile unei singure formațiuni politice.