Parcursul lui Plahotniuc și acțiunile lui care au marcat R. Moldova

Jurnal TV prezintă o retrospectivă a evenimentelor decisive de atunci - cu alegeri parlamentare, consolidarea influenței Partidului Democrat, scandalul dublei identități a lui Plahotniuc și declanșarea fraudei bancare ce va rămâne în istorie drept „furtul miliardului”, transmite Știri.md.

Anul 2014 a început în forță - cu pornirea cercetării penale a lui Vladimir Plahotniuc în România, pentru utilizarea identității false. Informația a fost confirmată atunci într-un răspuns a Parchetului din România la solicitarea de informații formulată de Jurnal TV. Este vorba despre actele românești în care Vladimir Plahotniuc apare cu numele de Vlad Ulinici. 

Despre aceasta s-a discutat în spațiul public începând cu anul 2011. Atunci, cotidianul Adevărul de la București a publicat un articol intitulat „Vladimir Plahotniuc, oligarh și al treilea om în stat, are dublă identitate: una în Moldova, una în România”, în care se preciza că acesta a solicitat, în 2010, autorităților române schimbarea numelui din Vladimir Plahotniuc în Vlad Ulinici.

Vladimir Plahotniuc califica apariția în presa de la Chișinău a informațiilor privind dosarul penal în România drept „o campanie de manipulare”. Acesta a acuzat Jurnal TV că urmărește defăimarea sa.

„Urmează ca timpul să dea calificările necesare tuturor acestor acțiuni, așa cum s-a întâmplat până acum și cu celelalte campanii de denigrare lansate la adresa mea, care s-au dovedit în timp a fi false, lipsite de probe și au dezvăluit interesele reale care au stat în spatele lor”, a menționat atunci Plahotniuc într-o declarație emisă presei.

Peste ceva timp însă, Plahotniuc a declarat că și-a schimbat numele din motive personale, pentru a proteja identitatea fiului său în contextul studiilor în România. Schimbarea numelui a fost efectuată în mod oficial și a fost înregistrată în documentele autorităților române.

„Am avut în România o altă identitate la care ulterior am renunțat și am revenit la numele de Vlad Plahotniuc”, a spus Plahotniuc.

Acesta nu a fost singurul episod legat de identități. Peste șase ani, pe 25 februarie 2020, Plahotniuc obține o nouă identitate în România. Nu este vorba despre Vlad Ulinici, ci despre Antohe Mihai. Sub această identitate, Plahotniuc a obținut carte de identitate românească, dar și permis de conducere. Se întâmpla după un an de când fugise din Republica Moldova. Poliția română a deschis în acest sens un dosar penal, după reținerea fugarului pe aeroportul din Atena, pe 22 iulie curent.

Pe parcursul anilor 2010-2013, Vladimir Plahotniuc, deținând funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Democrat, și-a cimentat influența în peisajul politic autohton. Deși nu a deținut o funcție de conducere în stat, a fost perceput pe scară largă ca fiind unul dintre cei mai puternici oameni din țară și a fost acuzat că a orchestrat decizii politice majore din umbră, reușind să ascundă proprietăți de milioane pe care le deținea peste hotare, fără să le includă în declarația de avere. Acesta deținea o vilă de lux lângă Lacul Geneva, pe numele fostei sale soții, Oxana Childescu.

8 septembrie 2014

„Am hotărât să sesizez oficial și astăzi am trimis această scrisoare atât în adresa Comisiei Naționale pentru Integritate, câr și în adresa Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii Generale cu informații privind averile ascunse de Plahotniuc și acest conac al familiei pe malul lacului Geneva, cu solicitarea de a se intenta un dosar penal pentru fals în acte, eschivarea de la plata impozitelor și spălare de bani”, menționa Grigore Petrenco, fost deputat comunist.

Atunci, Petrenco a publicat și câteva fotografii cu vila secretă a oligarhului, iar peste o săptămână, pe 23 septembrie 2014, apare o investigație realizată de RISE Moldova, care a publicat mai multe imagini ce îl surprind pe Vladimir Plahotniuc în timp ce vizitează vila din Sciez, face cumpărături, dar și apare în compania unor oameni de afaceri. Vizitele au avut loc în perioada când era deputat și prim-vicepreședinte al Parlamentului. Vila a fost procurată de Plahotniuc în 2008, cu trei milioane de euro. Comisia Națională de Integritate a pornit atunci o anchetă pentru a verifica dacă oligarhul și-a ascuns proprietatea.

24 septembrie 2014

„- Știați despre faptul că nașul dumneavoastră de cununie, Vlad Plahotniuc, are o vilă în Franța pe care nu a declarat-o la CNI?

- Haideți să lăsăm asta CNI-ului și instituțiilor statului să examineze ce este declarat și ce nu.

- Ați apărut și dumneavoastră într-o poză acolo.

- E și normal, mai ales dacă suntem rude. Mai comunicăm”, răspundea atunci Adrian Candu, fost ministru al Economiei.

Ulterior, CNI a respins examinarea sesizării depuse de deputatul Grigore Petrenco. În cadrul ședinței din 25 septembrie 2015, vicepreședintele CNI, Victor Strătilă a susținut poziția direcției, afirmând că Petrenco își face campanie electorală prin denigrarea concurenților.

25 septembrie 2014

„Pe domnul Petrenco nu îl interesează Plahotniuc. Pe el îl interesează opinia publică, să fie manipulată în prag de alegeri”, preciza atunci Victor Strătilă, vicepreședinte CNI.

Un indiciu că Vladimir Plahotniuc controla mai multe instituții la acea vreme este sesizarea anunțată de deputatul comunist Alexandru Petkov către Procuratura Generală, după ce, la un concert de caritate, Plahotniuc - pe atunci candidat al Partidului Democrat la alegerile parlamentare - a oferit familiilor sărace sume mari de bani și electrocasnice în sumă de sute de mii de lei. Procuratura Generală declarase pentru Jurnal TV că nu primise vreo sesizare din partea lui Petkov și, prin urmare, nu putea decide dacă există temei pentru urmărire penală.

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au reprezentat un moment de cotitură și oportunitate pentru Plahotniuc. Partidul Democrat, sub conducerea de facto a acestuia, a obținut un rezultat care i-a permis să devină un actor indispensabil în formarea majorității parlamentare, alături de Partidul Liberal Democrat și Partidul Liberal. În urma acestor alegeri, Plahotniuc a revenit în Parlament ca deputat, mandat pe care l-a obținut pe lista PD.

30 noiembrie 2024

„Vreau să mulțumesc tuturor cetățenilor care au venit și au contribuit la menținerea păcii, stabilității și ordinii în țara noastră. Sunt convins că prin acest vot va fi consolidată, independența, statalitatea și suveranitatea Republicii Moldova”, spunea în toamna anului trecut Marian Lupu, fost președinte al PD.

În spatele acestor mesaje optimiste, luna noiembrie 2014 a fost marcată de primele tertipuri și scheme financiare ce aveau să declanșeze scandalul cunoscut drept „furtul miliardului”. Deși cazul a căpătat rezonanță în 2015, tranzacțiile frauduloase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank s-au derulat chiar în preajma alegerilor parlamentare.

În noiembrie 2014, în trei zile, circa un miliard de dolari a dispărut din cele trei bănci. Potrivit investigațiilor, instituțiile financiare au fost preluate anterior de persoane apropiate lui Ilan Șor, care ar fi coordonat acordarea de credite masive către companii-fantomă afiliate. Fondurile au fost transferate rapid prin intermediul unor firme offshore, ajungând în jurisdicții precum Marea Britanie, Hong Kong și Letonia. O parte din documentele legate de aceste tranzacții ar fi fost distruse, iar băncile au intrat în colaps. Pentru a acoperi gaura financiară, Guvernul a alocat din rezervele statului circa 870 de milioane de dolari, echivalentul unei optimi din PIB.

Această intervenție a însemnat că datoria privată a băncilor a fost transferată asupra populației. Guvernul condus de Pavel Filip a transformat aceste garanții în datorie publică pe termen lung, obligând statul să ramburseze suma din buget timp de 25 de ani, cu dobânzi anuale de aproximativ 5%. Practic, după așa-zisa „salvare” a băncilor, pierderile provocate de furt au fost puse în spatele cetățenilor, iar responsabilii principali au fugit din țară sau au fost judecați parțial, fără recuperarea integrală a banilor.

Printre beneficiarii politici ai schemei figurează Vladimir Plahotniuc, despre care rapoartele internaționale Kroll arată că ar fi încasat aproximativ 39 de milioane de dolari, peste 3,5 milioane de euro și alte bunuri, prin intermediul unor companii offshore. La nivel guvernamental, fostul premier Vlad Filat ar fi fost recompensat pentru a facilita derularea schemei. Un alt beneficiar major ar fi fost omul de afaceri Veaceslav Platon, condamnat ulterior pentru fraudă și spălare de bani.

Totodată, fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, și viceguvernatorul Emma Sturzu au fost acuzați de complicitate și favorizarea schemei. În total, circa 40 de persoane și entități ar fi primit direct sau indirect fonduri fraudate, în sumă totală de circa 50 de milioane de dolari. Folosindu-și poziția de influență în politică și justiție, ar fi asigurat acoperirea schemei și blocarea investigațiilor reale în perioada 2014-2019. Fondurile obținute au fost folosite și pentru finanțarea activităților politice și menținerea rețelei de loialități în instituțiile statului. 

În esență, Plahotniuc nu ar fi fost doar un beneficiar pasiv, ci un actor-cheie care ar fi profitat de banii sustrași și a folosit aparatul de stat pentru a proteja mecanismul și a preveni tragerea sa la răspundere în perioada în care deținea puterea.