Bilanțul de frontieră în 2018
  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
2
16 Feb. 15:4042
Bilanțul de frontieră în 2018

Frontiera de stat a fost traversată în anul 2018, la intrarea în Republica Moldova, de 4,3 milioane de cetățeni străini, cu 11,7 la sută mai mult decât în anul precedent, arată date ale Biroului Național de Statistică (BNS).

  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
2
42
  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
2
  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
2
64

Opinie: Diaspora poate contribui la crearea unei opoziții parlamentare pro-reformă

Dinamizarea votului diasporei va crea oportunități politice pentru opoziție, care nu va putea să guverneze, deoarece nu va avea majoritate și refuză orice coaliție cu PDM, dar, în schimb, poate deveni o opoziție parlamentară robustă, scrie politologul Dionis Cenușa.

Politologul subliniază faptul că diaspora este asociată de către partidele politice din Moldova ca o sursă importantă de consolidare a puterii politice și respectiv de fortificare a legitimității interne și externe, transmite Știri.md cu referire la IPN

Problemele demografice și tendințele de migrație în rândul moldovenilor apropie momentul când actorii politici din țară vor dezbate drepturile politice ale diasporei sau necesitatea tratării echitabile a migranților indiferent de poziționarea lor geografică și respectiv geopolitică, punctează politologul.

În opinia lui, rezultatele alegerilor parlamentare din 2019 ar putea avea un rol decisiv în revizuirile ulterioare ale gradului permis de implicare a diasporei în viața politică a țării. În mare parte, scrie Dionis Cenușa, stabilirea raportului de forță în parlament ar putea fi influențat de diaspora din Europa.

Așteptările opoziției față de mobilizarea diasporei se lovesc de o realitate severă, constată politologul.

Pe de o parte, autoritățile subordonate Partidului Democrat aplică măsuri preventive pentru a descuraja participarea diasporei la vot – excluderea votanților cu pașapoarte expirate și menținerea numărului de secții de votare la un număr relativ mic, comparativ cu proporțiile diasporei (circa 1 milion), opinează politologul.

Iar, pe de altă parte, activismul politic al diasporei la aceste alegeri pare a fi inferior celui din cadrul prezidențialelor din 2016, observă Dionis Cenușa. El crede că introducerea votului mixt a diminuat în mod obiectiv influența pe care diaspora a început să o conștientizeze și să o însușească odată cu alegerile prezidențiale 2016.

În urma complicării deliberate a regulilor de joc de către guvernare, înrolarea diasporei în competiția electorală necesită reînnoirea argumentelor și identificarea unor măsuri de angajare creativă a diasporei înainte și după alegeri, sugerează politologul.

Un stimulent adițional pentru mobilizarea votului diasporei în scrutinul din 2019 poate fi sensibilizarea diasporei privind riscurile geopolitice, subliniază Dionis Cenușa. Atât denaturarea integrării europene, cât și reorientarea țării spre est, drept scenarii foarte probabile, vor genera perdanți, printre care se vor numără și migranții. De aceea, diaspora trebuie să folosească filosofia electorală și platformele din 2016 pentru a vota în străinătate și a inspira votanții de acasă, concluzionează politologul.