De această opinie este directorul general adjunct pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, Luc Devigne, transmite Știri.md.

Potrivit Infotag, marţi, în cadrul discuţiei online "Parteneriatul estic după 2020", el a menţionat că Moldova "ar putea obţine mai multe" în planul reformelor, cu condiţia stabilităţii, pentru că nu toate guvernele RM erau "orientate spre reforme".

Luc Devigne a remarcat că dezvoltarea Parteneriatului Estic după anul 2020 se va baza pe "flexibilitate, care va permite ţărilor să-şi revină după şoc (provocat de pandemie)", şi pe avansarea pe cinci direcţii: "o economie care lucrează pentru toţi, statul de drept, transformarea către o economie verde, digitalizarea şi crearea unei societăţi echitabile".

El a subliniat că respectarea principiului "statului de drept" a fost una problematică în relaţiile dintre Republica Moldova şi UE şi a menţionat că "reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi depolitizarea instituţiilor statului" rămân prioritare în Moldova.

"Şi, bineînţeles, investigarea furtului miliardului, din cauza simbolismului şi a procesului de lungă durată, care a început în 2014.

Nu ştiu dacă este posibil să câştigi încredere prin cuvinte despre lupta împotriva corupţiei în Moldova fără a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi de o fraudă de o asemenea amploare", a declarat oficialul european.

El a menţionat că, în această privinţă, "în pofida asigurărilor date de autorităţile moldoveneşti că investigaţia începe să se desfăşoare intens", UE vrea să vadă "rezultate concrete": procesul unuia dintre principalii inculpaţi a fost amânat de mai bine de cincizeci de ori, banii aşa şi nu au fost returnaţi în Republica Moldova.

Devigne a subliniat că investigarea furtului miliardului va fi un "test de încredere" în domeniul politicii anticorupţie a Moldovei.

Potrivit lui, UE va evalua întotdeauna guvernele "nu prin cuvinte, ci prin acţiuni concrete".