Moldova și Ucraina ar putea adera la UE fără drept de veto în primii ani

Potrivit The Guardian, Comisia Europeană ia în calcul un scenariu în care țări precum Republica Moldova sau statele din Balcanii de Vest nu ar mai avea, în primii ani de la aderare, drept de veto asupra deciziilor de politică externă sau asupra altor subiecte care se adoptă prin unanimitate, inclusiv fiscalitatea, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

În prezent, la nivelul UE există un efort pentru primirea mai rapidă a mai multor state până la sfârșitul acestui deceniu. Ideea ar viza în special Muntenegru, una dintre cele mai avansate țări candidate, care ar putea adera în 2028. Luna aceasta, grupul tehnic care pregătește tratatul de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, semn că procesul a intrat în ultima etapă.

Oficialii europeni discută măsuri de protecție pentru noii membri, dar și pentru funcționarea internă a UE, după experiența Ungariei. Fostul guvern prorus condus de Viktor Orban a blocat prin veto mai multe decizii importante ale Uniunii, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

O interdicție temporară privind dreptul de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului, care ar putea servi apoi drept model pentru alte state candidate. Măsura este considerată la limita legalității și ar urma să fie aplicată doar pentru o perioadă limitată, pentru a evita apariția unor membri de rang secund.

Separat, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, le-a scris liderilor UE săptămâna trecută, cerând „soluții inovatoare” pentru accelerarea aderării țărilor din Balcanii de Vest. În scrisoare, Merz a descris extinderea UE drept o „necesitate geopolitică” și a propus, de asemenea, un „statut de membru asociat pentru Ucraina”, ca „pas decisiv pe drumul Ucrainei către aderarea deplină”.

Un astfel de statut pentru Ucraina ar presupune participarea la reuniunile UE și reprezentare în instituțiile blocului comunitar, dar fără drept de vot. Merz a scris că propunerea Germaniei reflectă situația specială a Ucrainei, o țară aflată în război, și ar putea facilita negocierile de pace aflate în desfășurare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins însă ideea. El a transmis că locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie complet, deplin și egal.

Extinderea UE a fost aproape blocată până la invazia rusă din Ucraina, care a dat un nou impuls negocierilor de aderare cu statele vecine din est. Comisia Europeană a afirmat anul trecut că UE ar putea primi noi membri până în 2030, indicând Muntenegru și Albania drept favorite, lăudând progresele rapide ale Republicii Moldova și sugerând că aderarea la UE ar putea reprezenta o garanție de securitate pentru Ucraina.

Amânarea temporară a dreptului de veto este una dintre mai multe măsuri discutate pentru ca extinderea UE să fie mai ușor de acceptat. Statele membre actuale trebuie să aprobe în unanimitate primirea unor noi țări, iar oficialii europeni sunt preocupați în special de ratificarea în Franța, unde alegerile prezidențiale vor avea loc în 2027 și unde scepticismul față de extindere este în creștere.

Un sondaj Eurobarometru recent arată că doar 43% dintre respondenții francezi susțin extinderea UE, în timp ce 48% sunt împotrivă.

Surse europene susțin că este nevoie de „gândire creativă” pentru ca extinderea să devină realitate, în special în Balcanii de Vest, o regiune de 17,4 milioane de oameni, unde Rusia și China încearcă să își sporească influența.

Un diplomat european a declarat că suspendarea temporară a dreptului de veto este una dintre „soluțiile constructive” analizate în procesul de reflecție privind extinderea UE. Un alt diplomat a explicat că discuțiile vizează modul în care o extindere mai amplă poate fi benefică atât pentru țările candidate, cât și pentru Uniunea Europeană, inclusiv prin reforme interne și elemente incluse în tratatele de aderare.

Germania a susținut reformarea internă a UE, inclusiv eliminarea dreptului de veto în politica externă, de teama că o Uniune nereformată, cu peste 35 de state membre, ar putea fi blocată permanent. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat la începutul lunii că o Uniune cu 33, 34 sau 35 de state membre nu poate continua să funcționeze după aceeași abordare concepută pentru un grup mult mai mic.

Totuși, Comisia Europeană se teme că așteptarea unui consens privind reformele UE, care ar putea presupune modificarea tratatelor, ar putea împinge extinderea pe plan secund.

Dintre țările candidate, Ucraina este considerată un caz aparte din cauza dimensiunii sale, a războiului cu Rusia și a costurilor uriașe ale reconstrucției. Costul total al reconstrucției Ucrainei era estimat la 588 de miliarde de dolari la 21 decembrie 2025, adică de trei ori dimensiunea economiei sale.

Oficialii UE cred că Ucraina este pe cale să finalizeze tehnic procesul de aderare în patru ani, dar consideră că data intrării în Uniune este o chestiune politică legată de un acord de pace.