Într-o dezbatere online organizată de API la IPN, Eugeniu Rîbca, directorul portalului Mold-street.com, a remarcat că au fost cazuri când li s-a prezentat spre difuzare publicitate comercială, care de fapt era publicitate politică și a întrebat organizatorii dezbaterii dacă au întâlnit astfel de cazuri, transmite Știri.md.

Aneta Gonța, expertă API, a menționat că au fost câteva cazuri de publicitate politică nemarcată, mai puțină însă decât în campaniile electorale precedente.

Directorul executiv API, Petru Macovei, a remarcat că a văzut publicitate de la Partidul Șor, care a fost difuzată de către unele instituții media fără a fi marcată ca publicitate electorală.

Or, cadrul legislativ existent interzice publicitatea nemarcată.

În altă ordine de idei, Petru Macovei a mai remarcat că selecția știrilor sau a evenimentelor care sunt reflectate de media este o bine-cunoscută tehnică de manipulare a opiniei publice, care a fost prezentă și în campania electorală recent consumată.

Ludmila Barba, de la TV Moldova Internațional, este de părere că, dacă se ține cont de primul obiectiv al monitorizării, și anume pe cât de profesionist și echidistant, în corespundere cu codul deontologic, activează presa în Republica Moldova, raportul răspunde în mare parte la toate întrebările.

Cât privește cel de-al doilea obiectiv, care ține de aprecierea impactului presei asupra preferințelor electoratului, managerul media s-a interesat dacă cei care elaborează rapoartele nu s-au gândit să extindă metodologia.

Asta pentru că, spune ea, defavorizarea și favorizarea nu înseamnă neapărat că electoratul va vota acel partid.

Ludmila Barba mai crede că ar trebui să fie urmărit și contextul general al știrilor emise în perioada campaniei electorale, pentru a vedea ce informații există, cine pledează pentru un partid sau altul.

Acestea, combinate, poate ar putea oferi răspuns de ce anumite partide iau un anumit scor electoral, consideră Ludmila Barba.

Jurnalista Lilia Zaharia s-a întrebat dacă Consiliul de Presă s-a autosesizat la atacurile la adresa concurenților electorali. Petru Macovei, în calitate de secretar al Consiliului de Presă, a remarcat că nu au existat solicitări din partea concurenților electorali.

Consiliul de Presă se autosesizează doar în cazurile grave care țin de discriminare sau de drepturile copilului.

Se consideră că concurenții electorali sunt în stare să-și apere de sine stătător drepturile și doar în anumite cazuri, foarte grave, Consiliul de Presă se poate autosesiza.

Raportul privind presa online în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 iulie va fi publicat pe pagina web a API.

Evenimentul a avut loc în cadrul unui proiect de monitorizare a mass-mediei susținut de National Endowment for Democracy (NED) din SUA în cadrul Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte.