Maia Sandu: Integrarea în UE, esențială pentru securitatea și dezvoltarea R. Moldova

În cadrul unei emisiuni, șefa statului a subliniat că integrarea europeană este esențială atât pentru securitatea țării, cât și pentru dezvoltarea economică și îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Maia Sandu a menționat că aderarea la UE ar oferi Republicii Moldova mai multă protecție în plan de securitate și oportunități de dezvoltare economică, inclusiv prin accesul la piața europeană și participarea la proiecte de infrastructură.

„Obiectivul nostru primordial este să fim parte a UE, sigur că și cu drepturi depline, dar pe noi ne interesează securitatea, deci să fim parte a UE ca să ne simțim protejați și ne interesează aspectele de dezvoltare, piața, dezvoltarea economică, să participăm mai mult în proiecte de infrastructură. Deci toate lucrurile care duc la îmbunătățirea condițiilor de viață”, a declarat Maia Sandu.

Președintele a recunoscut că, în procesul de extindere, unele state membre ale Uniunii Europene au anumite întrebări legate de capacitatea Republicii Moldova de a rezista, pe termen lung, influenței Federației Ruse și de eventualele implicații asupra procesului decizional din cadrul blocului comunitar.

Cu toate acestea, Maia Sandu a subliniat că, dincolo de aceste discuții, cel mai important pentru Republica Moldova este să devină parte a Uniunii Europene.

„Scenariul cel mai bun este să fim membri cu drepturi depline, dar noi trebuie să fim deschiși și pentru alte opțiuni, pentru că cel mai important este să fim parte a Uniunii Europene”, a afirmat șefa statului.

Totodată, Maia Sandu a recunoscut că reformele necesare pentru aderarea la UE, inclusiv în domeniul justiției, nu pot fi realizate într-un timp foarte scurt.

„Noi o să muncim, dar nu putem să spunem că peste trei ani justiția din Moldova o să fie la fel ca cea din Germania. Deci asta nu este real nici cu cel mai ideal guvern”, a subliniat președintele.

Republica Moldova și-a asumat obiectivul de a fi pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană până în anul 2030, iar politica externă a țării este orientată spre obținerea sprijinului statelor membre pentru acest obiectiv.

În același timp, șefa statului a menționat că extinderea Uniunii, inclusiv prin aderarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a altor state candidate, este importantă și pentru securitatea blocului comunitar, în contextul provocărilor de securitate din regiune.

Referindu-se la regiunea transnistreană, președintele a declarat că principalul obstacol în procesul de reintegrare a țării rămâne prezența ilegală a armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

„Atât timp cât acolo este prezentă armata rusă, Republica Moldova, malul drept, nu poate să-și asume un ajutor substanțial pentru oamenii din stânga Nistrului. Federația Rusă să controleze prin armata sa regiunea, iar noi să ne asumăm costuri — asta nu are sens”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, Chișinăul încearcă să facă pași spre reintegrare, însă aceștia sunt limitați de situația de securitate. În sectorul energetic, autoritățile au intervenit inclusiv cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru a preveni eventuale crize, însă unele soluții au fost refuzate de regimul de la Tiraspol.

Maia Sandu a reiterat că obiectivul Chișinăului rămâne reintegrarea țării și că autoritățile lucrează la mecanisme economice menite să apropie cele două maluri ale Nistrului. Printre acestea se numără și fondul de convergență anunțat de Guvern, care ar urma să sprijine dezvoltarea localităților din stânga Nistrului.

„Ne dorim și acolo să putem să investim în școli, în grădinițe, poate chiar drumuri. Deci proiecte așa cum se întâmplă „Satul European” pe malul drept, să putem să dezvoltăm satele să fie europene și pe malul stâng”, a menționat șefa statului.

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, la scurt timp după declanșarea războiului din Ucraina. În prezent, țara beneficiază de sprijinul celor 27 de state membre și al instituțiilor europene și a ajuns la etapa negocierilor tehnice pentru primele trei clustere, în timp ce legislația națională este aliniată treptat la normele europene.